Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali, respectiv ordine în finanțele publice, buna guvernare, ca motor al reformei statului, și respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, relatează Agerpres. Astfel, printre măsurile avute în vedere se numără evaluarea și eliminarea tuturor excepțiilor și facilităților fiscale, dacă nu produc efecte economice clare, modificarea regimului fiscal pentru a elimina portițele sau scutirile arbitrare, aplicarea CASS (contribuția de sănătate, n.r.) inclusiv la pensiile mari, ajustarea impozitului pe dividende și proprietate, fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal în administrația centrală, eliminarea „sporurilor aberante”, grilă de salarizare unitară și criterii clare de performanță.

Primul pilon vizează punerea în ordine a finanțelor publice, deoarece, se subliniază în Programul de guvernare, România nu mai poate funcționa cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9% și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de venituri. În context, documentul propune scoaterea din algoritmul politic a Fiscului.

„Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecția bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: «Toată lumea plătește». În paralel, întărim capacitatea statului de a colecta venituri. ANAF, Antifrauda și Vama vor fi scoase din orice algoritm politic și reorganizate. Vor funcționa pe bază de indicatori clari, digitalizare completă și controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date”, se menționează în document.

De asemenea, precizează sursa citată, combaterea evaziunii fiscale va deveni o prioritate. Se va „crimilariza” evaziunea fiscală și cea în formă organizată, se va revizui legislația privind insolvența și se va interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală - de la importurile de produse agroalimentare și petrol la cele pe relația cu Asia.

În același timp, se va renunța la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să se prevadă termene de valabilitate.

„Facilitățile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor și mai ales dacă reduc dezechilibrele balanței comerciale și rezultatul este fiscalizat și parte a unei viziuni de ansamblu. Toate excepțiile și facilitățile fiscale vor fi evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portițele sau scutirile arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR”, mai scrie în document.

Pentru partea de cheltuieli, vor fi evaluate și prioritizate investițiile. Programele de sprijin se vor revalua pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanței comerciale, cu excepția celor care contribuie la creșterea exporturilor, reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate în economie.

Totodată, se va pune capăt dublei măsuri în salarizare și pensii și se vor valorifica mai eficient resursele naturale ale țării, prin stabilirea corectă a redevențelor și întărirea capacității de control a ANRM.

Al doilea pilon, care privește reforma profundă a statului, va începe cu administrația centrală, unde vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal.

„Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare”, se mai menționează în Programul de guvernare.

În administrația locală se vor introduce scheme de personal maximale, și alocări bugetare în funcție de performanță. Autorizațiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populației vor deveni criterii de alocare a fondurilor de la bugetul central. Poliția locală va fi regândită și dimensionată în raportul cu populația și într-o colaborare pentru partajarea resurselor cu Poliția Română.

În ceea ce privește reforma companiilor de stat, se vor elimina consiliile de administrație supradimensionate, se vor reduce „drastic” posturile politizate și se vor închide companiile cu pierderi cronice. Cele profitabile vor contribui la buget, se vor lista mai multe companii la bursă și vor fi introduse audituri de active reale pentru a le putea valorifica oferindu-le administrațiilor locale sau investitorilor care pot produce valoare adăugată cu acestea.

De asemenea, se vor modifica legile de funcționare ale autorităților autofinanțate (ANCOM, ASF etc.), plafonând salariile și reducând personalul de suport. În educație va fi introdusă o normă didactică realistă, corelată cu performanța și se va regândi sistemul de burse, concomitent cu creșterea performanței școlare.

În cadrul celui de-al treilea pilon se vor elimina privilegiile nemeritate și se va susține meritocrația și salarizarea în funcție de performanță.

Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Vor fi reduse paturile de spitalizare continuă acolo unde nu sunt justificate, vor fi încurajate consorțiile de spitale și vor fi alocate resurse în funcție de eficiență. Contractele cu sistemul privat vor presupune condiții clare: minimum 80% personal angajat propriu cu normă întreagă.

Alte măsuri vizează eliminarea scutirilor nejustificate în CASS, extinderea bazei de contribuabili și aplicarea de sancțiuni severe pentru medici și pacienți care fraudează sistemul. Vor fi regândite și ajutoarele sociale, care vor fi acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă, iar persoanele care refuză plata impozitelor își vor pierde parțial beneficiile.

Vor fi reglementate corect și pensionările, vor fi combătute pensionările anticipate nejustificate și va fi aplicat „un regim fiscal coerent pentru toți cetățenii, fie că sunt angajați, antreprenori sau liber profesioniști”, arată sursa citată.

Prezentăm, în continuare, principalele prevederi ale Programului de guvernare în câteva sectoare-cheie. 

♦ Două cote de TVA, creșterea accizelor și a impozitului pe dividende

Reașezarea TVA la două cote, creșterea accizelor și a impozitelor pe dividende, impunerea de CASS la pensiile mari și actualizarea taxei de rovignetă se numără printre măsurile de consolidare fiscală propuse în Programul de guvernare, consultat de Agerpres. Acestea mai vizează și un impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență), taxa Ecologică (de asemenea jalon PNRR) și plafonarea pensiilor și salariilor.

În vederea majorării veniturilor la bugetul de stat și a combaterii evaziunii fiscale, ANAF, Antifrauda și Autoritatea Vamală vor fi plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării și indicatorilor de performanță. Se va finaliza digitalizarea și vor fi efectuate controale pe baza analizelor de risc.

Alte măsuri propuse se referă la criminalizarea evaziunii fiscale și un parteneriat cu cetățenii pentru combaterea acesteia.

Programul prevede taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, a pariurilor și a tranzacțiilor bancare asociate acestora (descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale), taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă, taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt, taxarea veniturilor de pe platformele social media, eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare, fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental și analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora. În document se menționează și o taxare a profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată și reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (de exemplu, cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale etc).

De asemenea, se are în vedere modificarea Legii insolvenței (înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă).

Programul de guvernare are în vedere și analiza și prioritizarea proiectelor de investiții din bugetul național și reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții. Pentru sustenabilitatea proiectelor vor fi introduși indicatori precum număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție și se vor revizui standardele de cost.

Vor fi analizate schemele de sprijin din fonduri guvernamentale și se vor restrângere, cu excepția celor care cresc exporturile, scad importurile și creează valoare adăugată (procesarea produselor agricole etc) și vor fi evaluate și eșalonate proiectele din programul Anghel Saligny.

Reforma administrației locale vine, pentru 2025, cu măsuri precum: politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ; grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii; scheme de personal maximale; stimularea performanței (de exemplu, alocări n funcție de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele); coordonare și colaborare eficientă între Poliția Locală și Poliția Națională; creșterea capacității de încasare a impozitelor; transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați.

Pe de altă parte, ar urma să fie modificată și legislația generală care să susțină reformele. Astfel, se vor revizui statutul funcționarilor publici și al celor parlamentari și Codul muncii, va fi dezvoltat un sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managementului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția, va fi dezvoltat un sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor și va fi revizuită Legea dialogului social. Totodată, se vor revizui contractele colective de muncă „care prevăd drepturi exagerate”.

În privința restructurării companiilor de stat, programul propune reducerea Consiliilor de Administrație, comitetelor și Consiliilor de supraveghere, profesioniști în Consilii de supraveghere sau administrație, reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură, limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță. În context, programul prevede demiteri pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță. În plus, se are în vedere închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc) și listarea la bursă a mai multor companii de stat.

În cazul autorităților autofinanțate, documentul prevede reformarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Autorității de Supraveghere Financiară etc, modificarea legilor de funcționare și limitarea salarizării, reducerea personalului suport. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață.

Pe partea de reformă a administrației publice centrale, măsurile vizează simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (de exemplu, crearea unui departament digital, în subordinea prim-ministrului, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale), calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune, reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor, eficiență în educație - normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea performanței.

Programul de guvernare mai propune reducerea perioadei de șomaj, reglementarea acordării concediilor medicale și sancțiuni pentru medicii care acordă concedii medicale fictive, stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap, acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă, eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.

Documentul vine cu propuneri și în privința pensiilor speciale, și anume creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor, sentințe unitare și criterii de performanță în justiție, limitarea câștigurilor din pensiile necontributive și reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare.

♦ Ministerul Finanțelor va reprezenta pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice

Ministerul Finanțelor va reprezenta, în următorii ani, pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României, iar rolul său va fi esențial în reașezarea politicii fiscale și bugetare pe baze echilibrate, predictibile și transparente, într-un context marcat de presiuni inflaționiste, de ajustarea deficitului bugetar și de obligațiile asumate prin PNRR și Semestrul European, conform Programului de guvernare.

„Ministerul va conduce procesul de reformă structurală a aparatului bugetar, de digitalizare a relației stat-contribuabil și de reorganizare a cheltuielilor publice în funcție de impactul socio-economic real. Va deveni actorul principal în consolidarea încrederii în mecanismele fiscale ale statului, prin politici bazate pe evidență, eficiență în colectare, reducerea risipei și parteneriate solide cu mediul privat și autoritățile locale. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate și Creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european”, se menționează în document.

Printre măsurile avute în vedere în cadrul ministerului se numără reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală-Autoritatea Vamală Română, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structură de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor și stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Institutul Național de Statistică și Banca Națională a României.

Totodată, se are în vedere crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activității de asistență contribuabili la nivelul Ministerului Finanțelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

ANAF va fi reorganizată atât din perspectiva structurii, cât și a proceselor. Astfel, se are în vedere centralizarea activității structurilor suport și a deciziilor pentru analiza de risc, reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale, stabilirea de indicatori de performanță și reformă pentru creșterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale.

O altă propunere din Programul de guvernare vizează depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere, respectiv reducerea cazurilor de exercitare cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere vacante, utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control și teste integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.

Sustenabilitatea datoriei publice va fi asigurată prin: menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene; finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe; accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.

Printre programele de finanțare /dezvoltare prioritare se numără derularea unei analize de impact a tuturor programelor naționale, scheme de ajutor de stat și proiecte de investiții cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora, lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare și condiționarea demarării programelor noi de finanțare de evaluarea impactului economic și social al fiecărui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsurile de dezvoltare prevăzute urmăresc adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie, înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat de către Banca de Investiții și Dezvoltare și colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale.

În vederea debirocratizării/digitalizării se propune: operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie; limitarea contrafacerii și evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere - urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar și a administrației; îmbunătățirea relației cu contribuabilul prin regândirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului, includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a înțelege relația sa cu ANAF și ce se poate îmbunătăți, digitalizarea și simplificarea formularelor care se completează manual, inclusiv Declarația Unică, internet banking și validarea stingerii creanțelor în termen scurt după efectuarea plăților prin utilizarea unor scheme de plăți existente și modificarea unor norme legislative etc.

Evaziunea ar urma să fie scăzută prin valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor sistem de atenționare timpurie (early warning), introducerea obligației de publicare a tuturor informațiilor / autorizațiilor, date de identificare ale societății care vinde online sub anumite platforme similar magazinelor cu desfacere fizică a produselor și de înregistrare a rezidenței fiscale în România pentru fiecare magazin online care efectuează acte de comerț. Se are în vedere și trasabilitatea financiară pentru tranzacțiile efectuate prin platforme online cu corelație între sistemul bancar, firmele de curierat și sistemul vamal și declararea tuturor conturilor folosite în activitatea comercială pe baza extrasului de cont.

Alte măsuri avute în vedere în cazul Ministerului Finanțelor sunt: elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetară 2025-2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu; introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate și publicarea indicatorilor cheie de performanță; consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultanților Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice; introducerea în control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societăților intrate în proces de insolvență pe bază de analiză de risc; taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora; taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului; eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare; revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat etc.

♦ Muncă: Creșterea angajării tinerilor, stimularea natalității, combaterea muncii „la negru”

Protejarea puterii de cumpărare a populației vulnerabile, creșterea angajării tinerilor, stimularea natalității, combaterea muncii „la negru” și extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile sunt o parte din obiectivele noului guvern în ceea ce privește politicile vizând munca, familia, tineretul și solidaritatea socială.

De asemenea, se are în vedere digitalizarea sistemului public de pensii, incluziunea persoanelor cu dizabilități, spijinirea tinerilor, consolidarea protecției copilului și dezvoltarea sportului de masă și performanță.

Potrivit Programului de guvernare, se dorește stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap, eliminarea cumulului pensiilor cu salariul, reorganizarea serviciilor deconcentrate din subordinea Ministerului Muncii, reducerea șomajului la 6 luni, revizuirea Codului muncii și a legii dialogului social, acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă și eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.

În domeniul ocupării, se intenționează acordarea de prime lunare pentru tineri angajați pe perioadă nedeterminată, respectiv 1.000 lei (12 luni) + 1.250 lei (următoarele 12 luni) și un program de ucenicie pentru persoane peste 30 ani, cu o subvenție 2.250 lei/lună/ucenic (6-36 luni).

De asemenea, se au în vedere prime de instalare, activare și stabilitate pentru românii reîntorși în țară și înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO), o rețea națională de centre pentru informare, consiliere, orientare profesională pentru tineri 16-30 ani și formare profesională pentru 20.000 șomeri înregistrați ia SPO.

În ceea ce privește familia, la angajarea părinților cu mai mult de trei copii, angajatorii vor primi o subvenție de 2.250 lei/ lună, timp de 12 luni, iar mamele cu mai mult de trei copii vor beneficia, timp de un an, de prime de 1.000 lei/ lună dacă sunt angajate sau au o activitate independentă (12 luni).

Bunicii angajați vor avea posibilitate legală de a beneficia de concediu în locul părinților, iar părinții care revin la muncă part-time vor putea primi jumătate din indemnizație, la un contract de maximum patru ore pe zi, prevede Programul de guvernare, citat de Agerpres.

Noul guvern dorește combaterea muncii „la negru” sau „gri” și eliminarea formelor mascate de angajare, precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor.

Se are în vedere și reforma salarizării în sectorul public, prin eliminarea discrepanțelor și reglarea sporurilor, limitarea mandatelor în consiliile de administrație - maximum un mandat CA pentru o persoană, reforma concediilor medicale și posibilitatea ca Agențiile de Muncă Temporară să angajeze lucrători extracomunitari, ca măsură de reducere a muncii pe platforme și fără forme legale.

În sistemul de pensii, se propune digitalizarea totală a serviciilor pentru pensionari („e-Talon” inclus) și a arhivelor Casei Naționale de Pensii Publice.

În ceea ce privește asistența socială, programul prevede realizarea unei „autostrăzi a asistenței sociale rurale”, prin dezvoltarea a 2.000 servicii integrate medicale, sociale și educaționale în comune, dar și reforma sistemului de asistență socială, pentru facilitarea accesului cetățenilor la măsuri adecvate de asistență socială și creșterea calității în domeniul serviciilor sociale.

De asemenea, Guvernul dorește construirea, echiparea, dotarea și punerea în funcțiune a 71 de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoanele vârstnice, în complementaritate cu servicii de îngrijire la domiciliu asigurate prin echipe mobile proprii sau prin unități de îngrijire la domiciliu, 145 centre de prevenire separare copil-familie, dar și centre reabilitare dependenți.

Pentru persoanele cu dizabilități, se dorește integrarea pe piața muncii și în mediul de afaceri, prin proiecte/parteneriate comune între instituții publice și persoane juridice de drept privat. Printre aceste programe se numără „START antreprenoriat dizabilități” - Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii prin promovarea antreprenoriatului și susținerea dezvoltării a 45 de afaceri incluzive de tip Unitate Protejată Autorizată, realizarea unei platforme de angajare asistată și a unui cluster național, cu șapte hub-uri, pentru promovarea soluțiilor, inovațiilor, produselor, serviciilor, tehnologiilor adresate persoanelor cu dizabilități.

O altă măsură vizează realizarea a 93 de centre de zi și de recuperare neuromotorie, construirea a cel puțin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu dizabilități și acordarea de vouchere pentru dispozitive asistive .

Totodată, Guvernul va revizui legislația privind evaluarea și încadrarea în grad de handicap, prin adoptarea de criterii unitare de evaluare pentru copilul/adultul cu dizabilități, alături de accesibilizarea instituțiilor, clădirilor publice și a transportului public pentru persoanele cu dizabilități, se arată în documentul amintit.

Programul de guvernare propune, în domeniul familiei, Strategia Națională Creștere Demografică, ce va avea ca scop stabilizarea și ulterior creșterea populația României prin măsuri care să susțină familiile, să îmbunătățească sănătatea publică, să stimuleze natalitatea și să creeze un mediu socio-economic atractiv. De asemenea, se intenționează creșterea numărului de creșe și grădinițe la nivel central și local prin reabilitarea și transformarea unor spații neutilizate, aflate în administrarea UAT-urilor, la parterul blocurilor ANL, pentru a sprijini accesul la educație timpurie.

În ceea ce privește tinerii, vor fi organizate concursuri de proiecte ONG tineret, cu finanțare națională și locală și vor fi realizate studii, cercetări și analize în legătură cu nevoile și aspirațiile acestei categorii de populație.

Programul de guvernare prevede și consolidarea sistemului de protecție a copilului prin digitalizarea proceselor, creșterea calității intervenției sociale și promovarea incluziunii, în vederea asigurării interesului superior al copilului și a unei protecții eficiente, echitabile și responsabile, întărirea capacității de prevenire și răspuns rapid la violența împotriva copiilor, digitalizarea completă a sistemului național de alertare și intervenție în cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, prin dezvoltarea unor platforme inteligente și extinderea funcționalităților numărului unic național 119.

De asemenea, se dorește creșterea calității și stabilității resursei umane din sistemul de protecție specială a copilului, prin formare continuă, supervizare și măsuri de motivare și retenție adaptate nevoilor din practică.

♦ Digitalizare: România ar trebui să atingă media UE la digitalizarea statului în doi ani

Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-minorități prevede, la capitolul „Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism”, că România va trebui să atingă media Uniunii Europene la gradul de digitalizare a statului, dar și o reducere a birocrației și poziționarea țării ca lider regional în domenii precum inteligența artificială, relatează Agerpres. Coaliția își mai propune „reducerea considerabilă” a risipei în zona de achiziții software și hardware, flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie, prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente, creșterea cotei de piață a Poștei Române, asigurarea utilizării limbilor minorităților naționale și a limbilor de circulație internațională în platformele digitale din administrația publică.

Conform Programului de guvernare, până în 2027 ar trebui ca România să fie în media UE la gradul de digitalizare. Ar urma să funcționeze principiul „O zi de la înființarea unei firme până la emiterea primei facturi”, iar 50% din serviciile publice să fie complet digitalizate. Se așteaptă ca în doi ani cinci milioane de cetățeni să aibă identitate digitală.

La capitolul eficientizare, se va aplica o „standardizare clară” pentru echipamente și costuri, iar cheltuielile cu licențele IT vor fi reduse cu 40%.

Se mai au în vedere realizarea unui acord guvernamental cu platforme de licențiere, operaționalizarea platformei naționale de interoperabilitate și a registrelor de bază digitalizate, operaționalizarea Punctului Digital Unic și dezvoltarea portofelului digital (e-wallet).

În Programul de guvernare se menționează că în acest moment țara noastră este printre ultimele din UE privind gradul de digitalizare, iar o creștere a gradului la media europeană ar genera un avans al PIB de 3%.

România are în prezent 500 milioane euro din PNRR contractați pentru cloud-ul guvernamental, se arată în programul coaliției, care menționează școala „excelentă” de inginerie și mediul privat „extrem de competitiv” în zona tehnologiei informației pe care le are țara noastră. Nu în ultimul rând, se arată că România are materia primă necesară industriei microprocesoarelor și a inteligenței artificiale - grafitul, din care se extrage deja grafenul.

„O schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituții cu responsabilități suprapuse, care nu comunică între ele și care fac investiții redundante, la un cadru legislativ unitar și coerent pentru e-guvernare și protecția datelor", este un obiectiv prevăzut în programul coaliției.

Coaliția își propune, între altele, realizarea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, automatizarea proceselor interne din administrația publică prin Robotic Process Automation și inteligență artificială, consolidarea securității cibernetice la nivel instituțional, colaborarea mai strânsă între stat, universități și companii din domeniul tehnologiei, alfabetizare digitală pentru vârstnici și persoane vulnerabile.

Programul de guvernare mai arată că toate companiile de stat cu pierderi mai mult de doi ani vor fi auditate extern și se va introduce un sistem de rating (A-E) privind performanța operațională.

Eliminarea numirilor politice este, de asemenea, menționată, în timp ce consiliile de administrație vor fi reduse ca dimensiune.

♦ Energie: Stabilizarea prețurilor, combaterea ineficiențelor și asigurarea securității energetice pe termen lung

Stabilizarea prețurilor la energie, transformarea sectorului energetic, combaterea ineficiențelor și asigurarea securității energetice pe termen lung reprezintă principalele obiective ale Ministerului Energiei, conform programului de guvernare, relatează Agerpres. Oficialii anunță reforme care vizează mai multe aspecte ale sectorului energetic - de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii.

„Ministerul Energiei a inițiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii. Se urmărește reducerea cheltuielilor administrative (TESA și conducere) cu 20%-30% și diminuarea cheltuielilor de protocol și sponsorizări. De asemenea, se va stopa angajarea nespecificată. Vor fi realizate fuziuni și reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu Electrocentrale București (ELCEN) sau Institutul de Cercetare și Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia. Se va efectua o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companie de stat, pentru a susține propunerile de desființare/eficientizare. Se vor asigura profesionalizarea și independența managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul OCDE și se va implementa un tablou de bord cu indicatori de performanță. Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor fără politizare și introducerea contractelor de performanță. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate”, se arată în Programul de guvernare.

În ceea ce privește „reducerea risipei”, se vor introduce normative de cheltuieli, se va implementa un tablou de bord privind indicatorii de performanță, evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi și uzarea de toate prerogativele autorității tutelare pentru a revoca membrii care nu-și ating indicatorii de performanță, se vor elimina primele de vacanță și alte beneficii nejustificate.

Un sector aparte în planul de guvernare face referire la situația specială a companiilor aflate în insolvență, reorganizare sau faliment.

„Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei S.A. Petroșani (faliment), RADET (faliment) și Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităților pe cărbune cu construirea de noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare, restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluției tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală, Primăria Craiova”, menționează sursa citată. Se au în vedere, de asemenea, creșterea capacităților de producție pentru reducerea dependenței de importuri și diversificarea mixului energetic.

România mai vizează creșterea producției interne atât în privința energiei nucleare, cât și referitor la petrol și gaze, energia regenerabilă și cea hidroelectrică; o modernizare a centralelor pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară; o punere în conservare a unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare.

În același timp, pentru îmbunătățirea sectorului energetic din țara noastră, specialiștii anunță măsuri privind liberalizarea pieței, concurența și protecția consumatorilor.

„Ministerul Energiei vizează o piață transparentă și competitivă, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori. Se au în vedere: transparentizarea prețurilor, dezvoltarea de mecanisme robuste pentru ca consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri, stimularea concurenței prin implementarea mecanismului de piață tip market maker, propuneri pentru scăderea prețului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale, consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor și protejarea consumatorilor vulnerabili”, se precizează în document.

Ministerul Energiei anunță intenția adaptării legislației și a actelor normative subsecvente în vigoare cu privire la producerea de energie regenerabilă, astfel încât autoritățile locale care dețin în proprietate centrale electrice fotovoltaice să poată deveni prosumatori și să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili.

Se dorește, în același timp, dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări și pentru luarea deciziilor strategice. Se va implementa o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice, vor fi simplificate reglementările prin codificarea domeniului energiei și asanarea legislativă, va avea loc o digitalizare a infrastructurii energetice și se va înființa un Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE).

În legătură cu îmbunătățirea aspectelor legate de mobilitate și crearea de parteneriate, se intenționează colaborarea cu universități și mediul de afaceri pentru dezvoltarea programelor de formare practică și stagii.

♦ Transporturi și Infrastructură - prioritizare și accelerare a investițiilor

Prioritizarea investițiilor și accelerarea celor finanțate din domeniul Transporturi și Infrastructură, precum și păstrarea unui ritm constant al acestor investiții reprezintă principala provocare pentru noul Executiv, potrivit Programului de guvernare, consultat de Agerpres. Printre măsurile prevăzute se numără: prioritizarea contractelor CNAIR și sistarea semnării de noi contracte; reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordine și reforma acestora; creșterea valorii rovinietei; liberalizarea transportului județean; sediu fiscal în România pentru companiile aeriene (condiționat de cadrul legislativ european) sau, ca soluție alternativă, introducerea unei taxe fixe pe fiecare bilet.

De asemenea, se are în vedere reducerea cu 20% a angajaților, reducerea numărului de consilii de administrație și formarea acestora din profesioniști, limitarea indemnizațiilor și a salarizării.

Măsurile de accelerare a absorbției fondurilor europene includ: sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali și eliminarea „sărăciei în transporturi” prin accesarea de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reformelor și investițiilor prevăzute în cadrul Fondului Social pentru Climă; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru Modernizare; stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză printr-un program finanțat prin Fondul pentru Modernizare; implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru „înverzirea” operațiunilor aeroportuare și portuare, prin înlocuirea flotei de vehicule de transport și a utilajelor și echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie, cu unele cu emisii zero.

În ceea ce privește restructurarea TAROM, aceasta se va face conform planului aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse, astfel încât compania să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional.

Se mai are în vedere înființarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), investiții pentru centre de management al traficului, baze de date, sisteme moderne de taxare și control.

Ca măsură pentru sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, se intenționează „dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale”.

În domeniul mobilității militare, se va urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea rapidă și sigură. De asemenea, se va înființa Comitetul Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, se dorește finalizarea cât mai multor variante ocolitoare până în anul 2028, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale; prioritizarea transportului feroviar metropolitan, prin dezvoltarea de rețele de trenuri suburbane și metropolitane; introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute; crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă.

Investițiile prioritare în sectorul rutier sunt: Autostrada A1 Sibiu - Pitești și Lugoj - Deva, pentru conectarea portului Constanța și a Capitalei la vestul Europei; Autostrada de Centură a Bucureștiului A0, împreună cu noi conexiuni radiale spre Capitală; Autostrada A7 Ploiești - Pașcani; Autostrada A3 Transilvania Târgu Mureș - Cluj - Oradea; Autostrada A8 Unirii Târgu Mureș - lași - Ungheni; Autostrada Timișoara - Moravița; Autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol”; Autostrada Craiova - Lugoj cu ramificația spre Târgu Jiu; drumurile expres Craiova - Pitești, Arad - Oradea, Bacău - Piatra Neamț, Focșani - Brăila; conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu - Pitești, prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2).

În sectorul feroviar, prioritățile sunt: Magistrala Predeal - Brașov - Sighișoara - Simeria - Deva - Arad; Magistrala Arad - Timișoara - Caransebeș - Craiova - București; Magistrala Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor; magistralele Giurgiu - Videle și Constanța - Mangalia; stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București - Cluj - Budapesta; îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța; modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară.

În ceea ce privește materialul rulant, sunt prevăzute peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

La Metrou, prioritățile sunt Magistrala 6 Aeroport Otopeni - 1 Mai; Magistrala 4 Gara de Nord - Gara Progresul; Magistrala 5 Eroilor - Iancului - Pantelimon; extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 și viitorul T2 - Aeroport „Henri Coandă”. În sectorul aerian, se intenționează dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București și dezvoltarea terminalelor cargo.

Sectorul naval are ca priorități decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului, precum și parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

♦ Investiții: Recâștigarea încrederii CE, renegocierea PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) își propune renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în scopul absorbției integrale a componentei de granturi și a revizuirii componentei de împrumut a PNRR. „Principalele direcții de acțiune sunt: recâștigarea încrederii Comisiei Europene și renegocierea PNRR și cu transmiterea noii propuneri de revizuire a planului astfel încât noua variantă să fie pregătită în timp pentru aprobarea în ECOFIN în luna septembrie 2025, cu respectarea termenelor și a criteriilor de eligibilitate stabilite la nivel european; renegocierea vizează securizarea tragerii integrale a componentei de grant și revizuirea componentei de împrumut prin menținerea investițiilor mature”, se arată la capitolul „Investiții și proiecte europene” din Programul de guvernare al noii coaliții, citat de Agerpres.

De asemenea, se urmărește deblocarea implementării apelurilor deja lansate și reducerea termenelor de contractare și plată, cum ar fi, de exemplu, apelul Digitalizare IMM-uri, implementarea accelerată a planului în perioada 2025-2026, în baza progreselor financiare și fizice raportate de Coordonatorii de Reforme și Investiții și monitorizarea/verificarea săptămânală de către coordonatorul național, MIPE.

Un alt demers prevăzut este identificarea de surse de finanțare alternative pentru proiectele ce vor fi înlocuite în varianta revizuită a PNRR, printr-o analiză a prioritizării acestora în funcție de spațiul fiscal disponibil, dar și din perspectiva obligațiilor contractuale și a riscului de plată a despăgubirilor, se mai arată în Programul de guvernare.

Ministerul își propune, în acord cu Comisia Europeană, preluarea coordonării unor investiții-cheie pentru a îmbunătăți monitorizarea și gestionarea fondurilor în domeniile esențiale, acolo unde există capacitate administrativă.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene mai menționează păstrarea unui ritm susținut al investițiilor publice și private, iar pentru realizarea acestui demers va asigura folosirea eficientă și integrală a fondurilor nerambursabile și va accelera simplificarea procedurilor de acces la fonduri.

Prin programul de guvernare propus, MIPE își asumă și o analiză a oportunităților de redirecționare din componenta de împrumut a PNRR către noile oportunități de contribuții naționale pentru viitorul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP, 2025-2027), Programul Uniunii pentru Conectivitate Securizată (2023-2027) și Platforma Tehnologiilor strategice pentru Europa (STEP), se mai precizează în document.

(Sursa foto: https://gov.ro)

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)