Anul 2025, în ciuda provocărilor climatice, se anunță unul de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial excepțional, atât pentru vinurile albe, cât și pentru cele roșii, afirmă membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), într-o analiză ce oferă o privire asupra producției vitivinicole, care este estimată la aproximativ 4 milioane de hectolitri, relatează Agerpres. Potrivit analizei, în ciuda provocărilor climatice - de la înghețurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni - concluzia specialiștilor este clară: 2025 se anunță un an de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial deosebit.

Anul viticol 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat vița-de-vie încă afectată și nerecuperată complet. În primăvară, un îngheț târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Feteasca Neagră, Feteasca Albă și Chardonnay. În unele zone, primăvara a fost plină de precipitații, ceea ce a favorizat apariția manei și a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecția viței-de-vie, relevă analiza.

„Vița-de-vie încă resimte efectele secetei trecute: corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-și recăpăta vitalitatea. Ne așteptăm ca anul viitor via să își revină complet, cu condiția să avem parte de o toamnă și o iarnă bogate în precipitații”, a declarat Livia Gârboiu, Crama Gârboiu, zona viticolă Cotești, Vrancea.

În continuare, vara a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor. În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie și grindină, care au distrus parțial recolta. În întreaga țară, seceta combinată cu înghețul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.

Ce diferențiază, însă, 2025 de anul trecut a fost faptul că în lunile mai și iunie s-au înregistrat precipitații consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viței-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate inițială a ajutat vița să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.

„Au fost niște precipitații destul de importante în lunile mai și iunie, înainte de înfloriri, și asta a dat un impuls viței de vie și s-a dezvoltat foarte bine, au crescut și strugurii, fluorescențele au fost bine degajate și s-au dezvoltat frumos. 2025 a fost aproape un an normal la Dealu Mare”, spune Petre Badea, oenolog din regiunea Dealu Mare.

Anul acesta, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Cotești, Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Cotești, Dealu Mare) și Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roșii Merlot (Dealu Mare, Dobrogea), Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon (Cotești, Dobrogea, Banat-Crișana) au avut struguri sănătoși și echilibru bun între zaharuri și aciditate.

„Anul 2025 ne-a arătat, încă o dată, că terroir-ul de la Cotești are darul de a pune în valoare soiuri diferite. Chardonnay și Sauvignon Blanc s-au exprimat excelent, cu prospețime și echilibru, iar Șarba continuă să ne surprindă de la an la an. Pe partea de roșii, Merlotul și-a păstrat eleganța, iar surpriza a venit de la Cabernet Franc, unde ne așteptăm să avem, pentru prima dată, o ediție premium”, a transmis Livia Gârboiu.

Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca Albă (Dealu Mare, Cotești), Feteasca Neagră (Dealu Mare), Chardonnay și Pinot Gris (Dobrogea, Dealu Mare), Busuioaca de Bohotin și Tămâioasa Românească (Cotești).

Per ansamblu, recolta de 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice și echilibrate și roșii cu structura și aciditatea potrivită pentru maturare și dezvoltare în sticlă.

Calitatea strugurilor indică faptul că vinurile din acest an ar putea fi memorabile și merită urmărite în timp, transmite ADAR.

„Calitativ anul 2025 se prezintă la un nivel foarte bun. Marele plus al recoltei 2025 este echilibrul vinurilor obținute - nivelul alcoolului este optim, atât pentru vinurile albe, cât și pentru roșii, iar aciditățile la recoltare au fost destul de ridicate inclusiv la soiurile albe”, susține Mihai Baniță, oenolog Lacerta Winery. La rândul său, Cristi Tudor, oenolog Domeniul Aristiței, spune că, în acest an, calitatea vinurilor va fi una bună spre foarte bună.

„Va fi chiar un an de excepție - un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, a adăugat acesta.

Conform datelor raportate recent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a 4 milioane hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG), a transmis Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), într-un comunicat citat de Agerpres.

Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 milioane hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 milioane hl) și vinurile varietale (0,062 milioane hl), care fac obiectul certificărilor ONVPV, reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (D.O.C., I.G. sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hl, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată.

„Aproximativ 0,8 milioane hl de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate”, se arată în comunicatul ONVPV.

În acest an, recolta a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

„Deși pentru agricultura românească, în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, menționează ONVPV.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)