În primul trimestru al anului, resursele de energie primară au scăzut cu 0,3%, față de același interval din 2015, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,1%. Principalele resurse de energie primară în primele trei luni ale anului au totalizat 8,332 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 28,7 mii tep față de trimestrul I din 2015.
În luna martie 2016, producția industrială a crescut față de luna precedentă atât ca serie brută (+10,3%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+0,1%). Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut ca serie brută cu 2,9% și a scăzut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,4%.
În luna martie 2016, volumul lucrărilor de construcții a scăzut față de luna corespunzătoare a anului precedent, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 0,3%, respectiv cu 1,9%. În primul trimestru al acestui an, volumul lucrărilor de construcții a crescut, față de intervalul similar din 2015, ca serie brută, cu 1,1%. Pe elemente de structură a avut loc o creștere la lucrările de întreținere și reparații curente cu 12,7%.
Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 comparativ cu luna aprilie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), scăderea a fost de 2,7%. În luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o diminuare a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7%, iar a celor care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0-2,5%, de 20%.
În luna martie a.c. s‐a consemnat nașterea a 14.819 copii, cu 1.200 mai mulți decât în februarie. Numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în aceeași lună de referință a fost de 22.171, cu 244 mai multe decât în februarie. Sporul natural a fost negativ în a treia lună a anului, de 7.352 persoane (decedații având un excedent față de născuții‐vii).
Întreaga presă economică (includem aici și rubricile de profil din publicațiile cotidiene) a marcat ziua de vineri, 13 mai, prin informații, comentarii și analize referitoare la intrarea în vigoare a Legii dării în plată. S-au folosit cuvinte mari, de tipul „zi istorică pentru sistemul bancar”. Titlul din ziarul Bursa a sunat astfel: Legea dării în plată – victoria amară a împrumutaților în CHF.
Ziarul Financiar din 13 mai a.c. publică o analiză semnată de Anelis Baciu, intitulată Este drum lung până când piețele nebancare vor ajunge la media europeană de 40% din PIB. Acest titlu sintetizează una dintre constatările președintelui Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Mișu Negrițoiu.
România figurează cu cea mai mare creștere economică din UE, dar dacă absorbţia fondurilor europene nu se accelerează în lunile următoare, ne vom pune singuri piedică. S-au făcut și greșeli. În 2011, la patru ani de la aderare, aveam doar 4% absorbţie. Sper să nu le mai repetăm. Din cele 19,5 miliarde de euro alocate perioadei 2007-2013, am pierdut între 2,3 și 3,4 miliarde de euro. Lucrurile nu merg deloc bine. Absorbţia este minimă, iar numărul de proiecte noi și al operaţiunilor aprobate este mult prea mic. Fără o politică naţională adecvată, fără strategie și o bună capacitate administrativă nu putem crește. Din păcate, suntem deja la jumătatea lui 2016 și timpul nu lucrează în favoarea României. Provocările în acest moment, traduse în priorităţi absolute, sunt asistenţa medicală, achiziţiile publice și gestionarea deșeurilor.
Corina Creţu, comisar european
Numai ignorantul are impresia că poate să răspundă la toate întrebările. Voltaire
Multe vorbe de duh au avut și au ca obiect BANII. Poate că zicala cea mai răspândită este cea emisă de Benjamin Franklin, cel care și-a legat pentru totdeauna numele de dezvoltarea capitalismului în spiritul democraţiei americane. Este vorba despre expresia „Timpul înseamnă bani”. Dar Franklin era și un om cu simţul umorului. O dovedește tot o expresie care-i aparţine: „Dacă vrei să afli valoarea banilor, încearcă să te împrumuţi”.
Dacă ar fi să se inventarieze persoanele (personalităţile) care au recurs – de cele mai multe ori, cu succes – la ironii și autoironii pe seama BANILOR, atunci, cu siguranţă, cei mai mulţi sunt din rândurile bogaţilor lumii, de ieri și de azi. O atestă poate mai abitir decât alţii J. Paul Getty, industriașul considerat, în 1957, cel mai bogat american în viaţă. El a spus, printre altele: „Dacă poţi să-ţi numeri banii, înseamnă că nu ai un milion de dolari”. Tot Getty spunea (ceea ce a fost valabil nu numai pe vremea sa, ci este mereu la ordinea zilei): „Dacă datorezi 100 de dolari băncii, e problema ta. Dacă datorezi însă 100 de milioane de dolari, e problema băncii”. Sigur, este viziunea oamenilor bogaţi. În ceea ce privește părerea celorlalţi, o remarcă demnă de interes îi aparţine lui Robert Orben: „În fiecare dimineaţă, când mă trezesc, mă uit pe lista Forbes pentru a afla dacă am ajuns printre cei mai bogaţi oameni din America. Dacă nu apar pe listă, mă duc la muncă”.
O istorie a banilor româneşti, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărţii înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susţinere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziţii de excepţie cu opere ale marilor artişti plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenuşăreasă” la podiumul premianţilor
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă