Perioada care a prefațat Ziua Muncii a fost bogată în evenimente care au purtat pecetea nu numai a actualității nemijlocite, ci și a semnificațiilor mult mai profunde ale unui îndelungat parcurs istoric, cu accentele firești determinate de evoluțiile contemporane la scară națională, europeană și globală. Practic, ritmul și amploarea schimbărilor la care suntem participanți și martori sunt fără precedent, inclusiv și, în mare măsură, în domeniile care de mai bine de un secol și jumătate fac obiectul manifestărilor dedicate Zilei de 1 Mai.

Desigur, într-un singur comentariu este imposibilă o abordare exhaustivă a temei așa că – înainte de toate – sunt de reținut și de comentat, fie și numai pe scurt, transformările care au loc în însuși conținutul muncii, în principal ca efect al uriașelor progrese științifico-tehnice cu puternice reverberații în ansamblul relațiilor sociale. S-au schimbat și se schimbă raporturile dintre capital și muncă, dintre angajatori și angajați, astfel încât s-a consolidat și se consolidează unitatea dintre mijloace și scopuri dezirabile, întruchipate de activități sociale utile, mai cu seamă în sfera creării de valori materiale și spirituale.

Nu vom dezvolta acest set de idei, care vizează în special științele economice, deoarece, așa cum am mai precizat, constituie un teren vast care impune studii extrem de elaborate. Ne vom concentra pe ceea ce constituie, cum se spune, „sarea și piperul” oricărui act publicistic, și anume faptele concrete. Repetăm: de strictă actualitate.

În acest context, contează enorm stările de spirit generate nu de abstracțiuni, ci de realitățile în mișcare. De aceea, vom evoca mai ales rezultatele unor investigații sociologice în rândurile celor care se află implicați direct în activitățile definitorii pentru raporturile dintre capital și muncă, investigații sistematice desfășurate lună de lună, ceea ce permite surprinderea „pulsului vieții reale”.

Astfel, ancheta coordonată de Institutul Național de Statistică (INS), derulată pe un eșantion reprezentativ de manageri, relevă că, pentru perioada imediat următoare, se preconizează o creștere moderată a volumului de activitate din economie, în condițiile unei stabilități relative a numărului de salariați, tema centrală și a manifestărilor consacrate Zilei Muncii 2025. Firește, în evaluările respondenților nu sunt ignorate dificultățile, persistența unor fenomene negative, îndeosebi deficitele bugetar și comercial și nici puternicele influențe externe determinate de tensiuni geopolitice și măsuri protecționiste. Așa cum o atestă un alt sondaj, cel referitor la Indicatorul de Încredere Macroeconomică, desfășurat de Asociația CFA România, s-a întărit într-o manieră semnificativă reziliența la șocurile interne și externe. În acest mod, la finalul primului trimestru al anului s-a consemnat o creștere cu 7,3 puncte, până la valoarea de 43,9 puncte, a încrederii în economie. Sporul este determinat, în principal – ceea ce este foarte important – de componenta care anticipează dinamica indicatorului la care ne referim.

Este interesant, de asemenea, că în conjunctura internațională actuală, în sondajul CFA România s-a introdus o întrebare suplimentară care privește posibilitatea și probabilitatea diminuării ratingului de țară. Or, 82% dintre respondenți apreciază că, în următoarele 12 luni, se va menține ratingul în vigoare în prezent. Putem defini un asemenea rezultat drept expresia stării de spirit optimiste dominante în mediul de afaceri, dar calitatea respondenților indică un optimism realist, prudent, consonant cu concluziile practice, pragmatice izvorâte din propriile experiențe.

Subliniem, din nou, că în toate aceste investigații nu sunt ignorate dificultățile, însă chiar unele rezultate, precum revigorarea lucrărilor din construcții, menținerea șomajului la cote relativ reduse, creșterea investițiilor cu accent pe promovarea noilor tehnici și tehnologii, stabilitatea financiară la scara întregii economii, majorarea creditelor acordate firmelor și altele similare constituie temelia opiniilor pe care le consemnăm. Nu numai sub aspect economic, tehnic, social, ci și simbolic pentru ceea ce reprezintă roade ale muncii, atrage atenția finalizarea primului mare tunel din rețeaua de autostrăzi, „Tunelul Curtea de Argeș”, săpat în inima muntelui pe o distanță de aproape un kilometru și jumătate. O asemenea realizare reconfirmă, incontestabil, vocația constructivă, generatoare de acel plus de încredere de care avem nevoie pentru a face față provocărilor, dar și oportunităților din prezent și din viitorul previzibil.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)