O caracteristică a procesului decizional actual, începând cu entitățile de bază, constă în preocupările tot mai susținute de întărire a rezilienței întregii economii naționale, mai ales sub influența unor factori externi. Dar, experiența a demonstrat și demonstrează că dificultățile exogene pot fi mai bine depășite, pornind tot de la nivelul micro, prin acțiunea mai amplă și mai profundă a factorilor pozitivi interni. Din această perspectivă, inclusiv prin luarea în considerare a dezbaterilor care se desfășoară în prezent, se desprind câteva direcții principale de acțiune.

Pe primul plan se află, în continuare, procesul investițional, cu accentul necesar pe eliminarea rămânerilor în urmă, mai ales în domeniile materiilor prime și materialelor, ale resurselor energetice. Este vorba, înainte de toate, despre asigurarea fondurilor necesare în condițiile în care este obligatorie diminuarea semnificativă a deficitului bugetar. Din motivele pe care le-am menționat deseori în comentariile noastre, nu s-au înregistrat progresele posibile în materie de accesare și utilizare a fondurilor europene nerambursabile, în special cele prevăzute în PNRR. Totodată, se cer mai bine puse în valoare elementele care mențin un nivel înalt de atractivitate a țării noastre pentru investițiile străine. Chiar dacă agențiile internaționale de rating au indicat, de curând, posibilitatea retrogradării economiei românești, rămân valabilă numeroase oferte ale investitorilor străini, în special în domeniile în care potențialul intern este deosebit de atractiv, precum energetica și industria prelucrătoare, mai ales cea care procesează produsele agricole.

A doua concluzie consensuală a analiștilor și a managerilor relevă posibilitățile reale, practice, de realizare a echilibrului dintre progresele tehnologice și caracteristicile factorului uman. În condițiile în care digitalizarea, inteligența artificială își pun tot mai puternic amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, firmele performante demonstrează că prin regândirea ansamblului de strategii de recrutare, retenție și perfecționare profesională a personalului este posibil să se facă față provocărilor actualei etape a revoluției științifico-tehnice. În această sferă de preocupări este mai valabilă ca oricând ideea potrivit căreia viitorul începe azi. Preluarea integrală a operațiunilor repetitive de noile tehnici și tehnologicii atestă, de pe acum, direcțiile în care se vor dezvolta și se vor aprofunda profesiile majorității covârșitoare a forței de muncă.

A treia temă preocupantă privește raportul specific actualei perioade dintre cerere și ofertă. Bineînțeles, prioritară a fost și rămâne piața internă. Există suficiente nișe pentru o tot mai mare diversitate de bunuri și servicii, inclusiv cele care permit înlocuirea unor importuri cu fructificarea ofertei interne. Sigur, există și vor exista totdeauna probleme de competitivitate, însă faptul că exportul a crescut mai repede în ultima vreme confirmă capacitatea concurențială a firmelor autohtone. De altfel, pătrunderea bunurilor și serviciilor românești pe piața non-UE a reprezentat și reprezintă un obiectiv perfect realizabil, dacă avem în vedere performanțele unui număr tot mai mare de firme cu capital majoritar sau în totalitate românesc.

Nu este vorba despre restrângerea relațiilor comerciale din interiorul spațiului comunitar, ci despre consolidarea acestora, simultan cu pătrunderea pe noi piețe. Aceasta este o temă în care se întâlnesc toți factorii amintiți, ca pârghii ale unor activități economico-sociale eficiente, ceea ce presupune adaptarea rapidă la schimbări nu numai a celor conjuncturale, ci într-o viziune strategică tot mai largă, mai cuprinzătoare în timp și spațiu. De fapt, aceasta este esența oricărui act decizional, indiferent de domeniul și de dimensiunile afacerilor. Adică, avem în vedere osmoza dintre viziune și acțiune pe toate planurile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)