Executivul a adoptat o Hotărârea de Guvern care transpune în legislația națională decizia de implementare a Consiliului care aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit, deci astăzi avem reașezarea sumelor oficiale în bugetul României, astfel încât să fie totul extrem de clar și de predictibil în ceea ce înseamnă implementarea PNRR, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, citat de Agerpres. „În ceea ce înseamnă PNRR, astăzi, Guvernul a adoptat hotărârea care transpune în legislația națională decizia de implementare a Consiliului, care aprobă PNRR-ul revizuit. Vă spuneam săptămâna trecută că avem aprobarea finală de la Uniunea Europeană și, iată, astăzi avem reașezarea sumelor oficiale în bugetul României, astfel încât să fie totul extrem de clar și de predictibil în ceea ce înseamnă implementarea PNRR”, a afirmat ministrul, la briefingul de presă ce a urmat după ședința de Guvern de joi. Pîslaru a subliniat că, după ce a obținut „claritatea și predictibilitatea atât de necesare”, în parteneriat cu Ministerul de Finanțe „avem acum banii, ca să fim siguri că implementăm până pe 31 august proiectele necesare”.

În context, el a anunțat lansarea unei platforme pe site-ul Ministerului Fondurilor Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) unde se regăsesc toate proiectele din PNRR, cu stadiul de implementare și sumele investite.

„Este pentru mine o mare bucurie să lansez public astăzi o platformă - și discutăm de tabloul de bord PNRR pe care îl găsiți deja pe pagina Ministerului Fondurilor Investițiilor și Proiectelor Europene. Discutăm astăzi de o premieră clară în administrația românească și, atenție, lucrul acesta vine din partea Comisiei Europene chiar, o bună practică la nivel european. Deci, dintr-un PNNR blocat, ajungem să avem într-adevăr o bună practică în ceea ce înseamnă prezentarea, transparența și gestiunea PNRR”, a susținut ministrul.

Potrivit acestuia, România a cheltuit aproape 9 miliarde de euro din PNRR și până la finele anului va ajunge spre 10 miliarde, deci cam la jumătate din noua alocare.

„Observăm noua alocare de 21,4 miliarde de euro și vedem unde suntem astăzi. Suntem aproape la 9 miliarde cheltuieli. Până la sfârșitul anului cred că vom ajunge undeva spre 10, deci cam la jumătate din PNRR deja plătit pentru proiectele care sunt în derulare, încasările de 10,7 și, foarte important, introducem o hartă și pe harta aceasta, vedem de fapt despre câte proiecte discutăm. Peste 21.000 de proiecte - 21.262 de proiecte - cu o valoare de proiecte pe care le putem vizualiza (...) Și ceea ce aș vrea să vă arăt, pentru că vă spuneam că țara este un șantier, vă spuneam că lucrurile se întâmplă, vă spuneam că România nici măcar nu are nevoie de un alt program, de stimul economic decât să facem ceea ce avem deja în lucru cu fondurile europene pe care le avem deja pe mână”, a transmis el.

Pe această hartă se poate vedea, de asemenea, distribuția pe județ și pe unitatea administrativ-teritorială a proiectelor PNRR și care sunt județele care au absorbit cele mai mari sume.

„După cum vedeți, ies clar în evidență Cluj, Timiș, Iași, Constanța și, bineînțeles, Bucureștiul, care are evident proiectele naționale și deci putem vedea pentru fiecare din aceste județe ce se întâmplă. Pot să aleg, de exemplu, județul Constanța și în județul Constanța am toate localitățile în care se implementează proiecte prin PNRR. Luăm o localitate, Murfatlar, și găsim proiectele din PNRR. Atenție, discutăm în primul rând de date deschise, asta e foarte important. Puteți să vă descărcați în trei formate - în EXCEL, JSON și în .CSV - datele pentru a putea analiza, pentru a face comparație, a vedea cum anume aceste lucruri sunt implementate și cu ce buget. Și vedem că în Murfatlar avem reabilitare termică de blocuri, avem o creșă, avem reabilitare energetică la școala gimnazială, aveam împădurire, atenție, locuințe pentru tineri, smart city, sisteme inteligente de management urban, educație «Șansa ta la Liceul Teoretic Murfatlar», dotare cu mobilier pentru liceu. Sunt mai multe proiecte pe care le-au aplicat, unele dintre ele sunt chiar și terminate. Planul de reducere a abandonului școlar tras din acel proiect mai mare 'România Educată'. Nu uitați că avem vreo 2,4 miliarde de euro pe zona de educație inclusiv zona de învățământ profesional și tehnic și companii private. Iată digitalizarea companiei Zack Com Impex SRL”, a exemplificat ministrul.

În plus, un „tablou de bord” asemănător va fi realizat și pentru proiectele din Politica de Coeziune, urmând să fie făcută o prezentare în acest sens la MIPE.

„Ceea ce mi se pare important este că, odată ce avem acces la aceste lucruri, trebuie să înțelegem că există un dublu beneficiu pe care îl avem pe partea de PNRR. Pe de o parte, un beneficiu este legat de faptul că există transparență și cred că acum setăm un nou standard în administrația românească cu privire la transparentizarea proiectelor europene. Evident, așa cum vă așteptați, avem același lucru pe Coeziune și voi avea o prezentare la Ministerul Investițiilor și Proiecte Europene în care vă voi invita să discutăm despre proiectele de pe Coeziune și vom avea acolo chiar și mai multe date, pentru că acolo avem un sistem de management integrat de date. La PNRR avem informațiile puțin mai restrânse, pentru că - și asta vreau să spun apăsat și foarte clar -, din nefericire, la venirea noastră, a acestui Guvern, și a preluării portofoliului de către mine la MIPE, nu exista o listă clară de proiecte PNRR, nu exista o evidență indexată cu aceste proiecte, nu exista o monitorizare legată de plăți pe proiect și progres fizic pe proiect la nivel național. Ne-a luat mai bine de două luni și jumătate să strângem aceste informații (...) Cel mai patriotic lucru cu putință este să implementezi banii veniți de la Uniunea Europeană, pentru binele românilor, în toate colțurile țării, așa cum v-am arătat mai devreme”, a precizat acesta.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)