Mai multe țări caută să-și remodeleze economiile folosind sprijin public pentru firme și sectoare specifice, dar subvențiile și alte politici industriale pot fi costisitoare și ar putea să nu fie eficiente dacă nu sunt utilizate cu atenție, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) publicat zilele trecute, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Politicile industriale pot ajuta țările să-și readucă producția în interior și să prindă din urmă jucători globali într-un sector vizat, dar, de asemenea, ele se pot confrunta cu creșterea prețurilor și o alocare deficitară a resurselor, apreciază FMI. Un sprijin bine țintit și bine conceput ar putea ajuta sectoarele, dar subvențiile trebuie acordate cu atenție, stabilind obiective clare, care să fie implementate alături de reforme structurale, se arată în raportul care analizează politicile industriale din UE, China, Brazilia și Coreea de Sud, dar nu include recentele măsuri de politică industrială din SUA.

O încetinire a economiei mondiale, sporirea tensiunilor geopolitice și sporirea temerilor privind riscurile la adresa lanțurilor de aprovizionare și a securității energetice au dus la o creștere semnificativă a politicilor industriale, care folosesc subvenții și alte stimulente pentru a ajuta sectoarele vizate și a stimula economia, crearea de locuri de muncă și reducerea dependenței de industriile din alte țări. O treime din toate politicile industriale implementate între 2009 și 2022 s-au concentrat pe sectorul energetic, subliniază FMI.

Instituția consideră că, pentru a avea succes, aceste politicile industriale trebuie atent evaluate, recalibrate, și este necesară îmbunătățirea generală a mediului de afaceri.

Chiar și politicile industriale bine țintite pot fi costisitoare, de exemplu UE s-ar putea confrunta cu costuri de aproximativ 0,4% din PIB-ul anual pentru a finanța suficient tehnologia verde, pentru a reloca o parte semnificativă a producției, susține FMI.

China, care mult timp a folosit politicile industriale pentru a sprijini sectoarele prioritare, cum ar fi vehiculele electrice (EV) și semiconductorii, ar fi cheltuit aproximativ 4% din PIB cu politicile industriale în perioada 2011 - 2023, estimează organizația.

În pofida unor succese, modelul structural arată că aceste politici au redus productivitatea totală a Chinei cu 1,2% și PIB-ul cu 2%, conform raportului.

În UE, ajutoarele de stat către firme au ajuns la aproape 1,5% din PIB în 2022, iar fondurile furnizate de guvernele naționale riscă să denatureze competiția și să erodeze condițiile echitabile de concurență pe piața unică europeană, avertizează FMI.

Raportul include o comparare a politicilor industriale din Coreea de Sud și Brazilia în anii '1970, concluzia fiind că statul asiatic a avut mai mult succes în extinderea industriilor vizate, majorând producția și PIB-ul.

Coreea de Sud a avut un model orientat spre export, bazat pe conglomerate private de afaceri, în timp ce Brazilia s-a concentrat pe firmele de stat și consumul intern. De asemenea, Coreea de Sud a supervizat acțiunile industriale și performanțele obținute, stabilind obiective de export, iar firmele care nu le îndeplineau riscau să piardă accesul la sprijinul statului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)