Insolvențele din România au înregistrat o scădere de 2%, în primele opt luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut, coborând la 4.561, comparativ cu 4.657 în același interval din 2024, arată o analiză a CITR, citată de Agerpres. Totodată, pentru prima dată, instanța a confirmat un acord de restructurare în baza Legii 85/2014, compania menționând că este „un moment foarte important pentru piața locală”.

Potrivit datelor CITR, în intervalul ianuarie - august, numărul companiilor de impact în insolvență - cele cu active de peste un milion de euro - s-a redus de la 95 la 78. În același timp, cererile de concordat preventiv au crescut de la 145 la 189.

Analiza arată că vulnerabilitățile economice se repoziționează. Transporturile și depozitarea au înregistrat 571 de insolvențe, cu 20% mai multe decât anul trecut, evoluție influențată de scumpirea combustibililor și presiunea pe marje. Serviciile administrative și suport au ajuns la 201 cazuri, în creștere cu 17,5%, domeniu expus prin dependența de contracte mari și marje reduse. Industria extractivă a avansat cu 60%, pe fondul volatilității materiilor prime, iar sănătatea și asistența socială au înregistrat o creștere de 33%, confirmând că nici sectoarele percepute ca stabile nu sunt ferite de presiuni.

În paralel, domeniile tradițional expuse la insolvențe rămân afectate, dar cu o dinamică descrescătoare. Comerțul a înregistrat 1.131 de insolvențe, în scădere cu peste 8%, construcțiile au raportat 947 de cazuri, cu 2,87% mai puține, iar industria prelucrătoare a stagnat la 556 de cazuri. În HoReCa, numărul insolvențelor a scăzut cu 9,24%, la 324.

Cele mai multe insolvențe continuă să fie concentrate în marile centre economice. București-Ilfov a raportat 1.067 de insolvențe, urmat de Bihor cu 412, Cluj cu 310 și Timiș cu 239, aceste patru județe cumulând aproape jumătate din totalul național.

De asemenea, tot mai multe companii caută soluții de prevenție. În primele opt luni din 2025, 189 de companii au depus cereri de concordat preventiv, cu 30% mai multe față de anul trecut. Potrivit analizei, eficiența mecanismului este limitată de momentul tardiv la care este accesat, mai puțin de jumătate dintre cereri fiind omologate.

„Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluția atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulți antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eșec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, citat în comunicat.

La nivel global, insolvențele se află pe un trend ascendent. Germania, Franța și Marea Britanie raportează volume peste nivelurile pre-pandemie, pe fondul costurilor energetice și al condițiilor de finanțare tot mai restrictive. România se aliniază acestui trend, chiar dacă cifrele la 9 luni indică o aparentă stabilizare. Pentru ultimele luni ale anului, CITR estimează un risc de reaccelerare a insolvențelor, dacă persistă costurile ridicate ale finanțării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.

„CITR recomandă companiilor să acționeze din timp prin protejarea cash-flow-ului, optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea timpurie a mecanismelor de restructurare disponibile. Pe de altă parte, pentru investitori, perioada actuală creează oportunități în piața de dificultate, unde există companii cu modele de business viabile, dar cu bilanțuri afectate de investițiile din ultimii ani sau de contextul macroeconomic”, a concluzionat Paul Dieter Cărlănaru.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)