Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XI)

Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XI)

Numărul 12, 14-20 iunie 2016  »  2016 - 95 de ani de existență a CECCAR

Reminder: După ce am trecut în revistă activitatea din spațiul național și am început, în numărul precedent, prezentarea rolului și locului Corpului contabililor români în plan extern, vom consemna, în cele ce urmează, câteva elemente referitoare la participarea românească la manifestările internaționale într-o perioadă extrem de dificilă a economiei mondiale. Avem în vedere criza care s-a declanșat în anul în care a avut loc al III-lea Congres Internațional al Experților Contabili exact în țara (SUA – New York) în care Marea Depresiune a început și s-a manifestat cu cea mai puternică forță. (vezi episoadele precedente)

Tematică diversă, unanimă apreciere a profesionalismului și spiritului de cooperare ale contabililor români

În 1929, Corpul contabililor români își face din nou simțită prezența. Impresionat de activitatea internă și internațională a organizației noastre reprezentative, R.H. Montgomery, profesor universitar și președinte al Congresului ținut la New York, a trimis Corpului următoarea invitație: „În calitatea mea de președinte al Congresului Internațional al Experților Contabili din 1929, am onoarea și prilejul de a înainta membrilor Corpului dumneavoastră invitația cordială de a fi reprezentați la acest Congres. Cum Corpul dumneavoastră face parte din cele mai proeminente ale lumii, țin foarte mult ca dvs. să trimeteți la congres unul ori mai mulți delegați care să vă reprezinte”. Așa cum s-au afirmat și la reuniunile precedente, reprezentanții români au avut o participare activă, mai ales prin explicațiile date privind Legea de organizare a Corpului, precum și pregătirea necesară și examenele pe care trebuie să le susțină un candidat pentru a obține calitatea de expert contabil.

În același an, într-un tur de forță marcat de numeroase succese, reprezentanții Corpului nostru au participat și la Congresul de la Barcelona, unde li s-a făcut o primire entuziastă, spaniolii păstrând proaspăt în memorie faptul că delegația română a propus ca locul de desfășurare a reuniunii să fie capitala Cataloniei. Ca o dovadă a aprecierii de care se bucura Corpul contabililor din România pe plan internațional, profesorul George Alesseanu a fost ales membru în Biroul de conducere al Congresului și, totodată, a primit împuternicirea de a prezenta, în numele delegaților străini, cuvântul de salut. Participarea delegației române cu numeroase referate și alte intervenții pertinente a contribuit la succesul acestui Congres.

În intervenția sa în plenul Congresului, V.M. Ioachim a reiterat o propunere și un deziderat al delegaților români, formulat și în urmă cu trei ani, respectiv acela de a se ajunge la o unificare a metodelor și a doctrinelor contabile: „Să se continue studiile asupra fiecărei școli, spre a grăbi coheziunea și coordonarea ideilor expuse, astfel că din toate aceste teorii cu sforțările și bună-voința tuturor reprezentanților să se formeze o doctrină generală, care să unifice expunerea principiilor de contabilitate”.

Ca o încununare a aprecierii generale de care se bucura Corpul contabililor români, René Delaporte, reprezentantul Franței și vicepreședintele Asociației Internaționale de Contabilitate, a propus și delegații au aprobat, în unanimitate, ca viitorul Congres să se țină la București.

În 1931, decanul Corpului, Nicolae Butculescu, a primit o scrisoare din partea lui E. van Dien, președintele de onoare al Congreselor Internaționale ale Experților Contabili, prin care se interesa de tematica și condițiile în care urma să se desfășoare reuniunea de la București. Este interesant de consemnat răspunsul la această solicitare:

„După cum știți, există o Asociație Internațională de Contabilitate care se ocupă de manifestările contabile din toate țările și de toate punctele de vedere, atât științifice, cât și practice.

Această Asociație se ocupă de știința contabilă în general, care interesează nu numai contabilii și experții contabili, ci și pe profesorii de contabilitate, de economie politică, oameni de stat și administratori în general.

Asociația a organizat până în prezent șase Congrese. După cum bine știți, noi am participat la ultimele două ținute după război, fără a ne abține din această cauză de a participa la Congresele internaționale ale experților contabili ținute în aceiași ani.

Este adevărat, pentru a fi sinceri, că am constatat o anumită demarcație între cele două Congrese și impresia că Congresul Internațional de Contabilitate este Congresul țărilor latine, în timp ce Congresul Experților Contabili este Congresul țărilor anglo-saxone.

Deoarece am participat la cele două tipuri de Congrese cu același interes și aceeași dorință de a contribui la solidaritatea internațională a profesiei noastre, am acceptat sarcina organizării celui de-al VII-lea Congres Internațional de Contabilitate cu speranța că într-o zi se vor reuni într-un viitor Congres toți reprezentanții științei contabile: experți contabili, profesori, contabili titrați în științe comerciale, administratori etc.

Vreau să remarc, ceea ce dvs. cunoașteți de altfel foarte bine, că Asociația noastră nu este o societate exclusiv de experți contabili și nici o societate privată.

La noi, există pentru toată România o singură organizație: Corpul contabililor autorizați și al experților contabili creat prin lege, în care pot intra doar persoanele care posedă o diplomă a unei școli comerciale superioare și care fac o practică determinată de lege. Pentru gradul de expert contabil trebuie, în plus, să treacă un examen după efectuarea stagiului.

Printre membrii noștri se găsesc, de asemenea, administratori de societăți, mari comercianți și industriași, directori de bancă, funcționari superiori de stat, care n-au calitatea de experți contabili profesioniști, dar care, prin manifestarea lor, au legături serioase cu știința contabilă. Congresul Internațional de Contabilitate de la București, ca și toate congresele noastre naționale, nu este deci un Congres al experților contabili.

Bineînțeles, aceștia au cuvântul decisiv, pentru că ei sunt, în majoritatea cazurilor, reprezentanții cei mai autorizați ai contabilității aplicate.

Este de la sine înțeles că viitorul Congres de la București nu va stânjeni în niciun fel celălalt Congres al experților contabili de la Londra, unde noi ne-am propus, de asemenea, să participăm.

Poate profesia noastră nu suportă două feluri de Congrese; atunci ar trebui ca toți reprezentanții să fie de acord cu crearea unui organism internațional puternic care să se ocupe de contabilitate din toate punctele de vedere, cu secțiuni – dacă acest lucru este necesar –, iar acestui organism îi va reveni misiunea de a unifica și de a reglementa Congresele.”

În anii care au urmat, reprezentanții Corpului contabililor români au participat la toate evenimentele internaționale care s-au desfășurat până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, respectiv cele organizate la Londra, Berlin și Paris. La acest ultim Congres din perioada interbelică, Corpul a avut cea mai numeroasă delegație dintre cele străine – șapte reprezentanți. O semnificație aparte are faptul că, în timp ce delegația franceză a prezentat șapte rapoarte tipărite, delegația României a avut două rapoarte tipărite, fiind singurii străini din Congres cu un asemenea palmares.

În cursul dezbaterilor, luându-se în discuție posibilitatea ca în administrația de stat să se poată folosi – din considerente de comoditate – și contabilitatea în partidă simplă, delegația română, prin vocile lui Nicolae Butculescu și Petru Drăgănescu-Brateș, a obiectat, precizând că „într-un Congres internațional de contabilitate nu putem cuprinde în moțiune expresia de contabilitate în partidă simplă, întrucât străduințele noastre trebuie să fie aplicate în direcțiunea introducerii contabilității științifice în partidă dublă”.

Ca o chintesență a dezbaterilor din Congresele internaționale, dr. Petru Drăgănescu-Brateș sublinia foloasele pe care astfel de manifestări le aduc tuturor națiunilor: „Chestiunile puse în discuțiunea Congreselor nu mai sunt desiderate sau probleme de ordin teoretic, ci aporturi din viața productivă a celor cinci continente, aporturi cari, prin natura lor, nu mai pot rămâne localizate la aplicarea lor unilaterală în fiecare națiune, deoarece interesează interdependența economică, juridică și socială ce a depășit granițele geografice”.

Reviste străine precum Rivista Italiana di Ragioneria – Roma, prin Edvinio Tomini, France-Comptable – Neuilly-sur-Seine, René Delaporte, La Commerce – Paris, La Vie au Bureau – Paris, Le Comptable – Bruxelles, La comptabilité et les Affaires – Paris, Revue de l'Union des comptables en Bulgarie – Sofia, Bollettino della Associazione Primo Lanzoni – Veneția, prin prof. Lasorsa, The Journal of Business Educations – New York, Buchalter Polski – Varșovia etc. au publicat articole elogioase la adresa activității interne și internaționale a contabililor români.

În contextul evocat, autoritățile din țară au fost puse în situația de a marca – la rândul lor – contribuțiile teoretice și practice ale contabililor români, prin acordarea unor înalte decorații. Astfel, prin decret regal, următorii membri ai Corpului au primit înalte distincții: Nicolae Butculescu – Steaua României, în grad de Comandor; George Alesseanu – Steaua României, în grad de Ofițer; V.M. Ioachim și Petru Drăgănescu-Brateș – Coroana României, în grad de Ofițer.

(Va urma)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.