Piața legumelor și fructelor rămâne una dintre cele mai puternice din retailul de bunuri de larg consum (FMCG), reprezentând 8,1% din cheltuielile românilor în 2024, pe fondul creșterii interesului consumatorilor pentru produsele proaspete, locale și bio, potrivit unui studiu realizat de NielsenIQ, citat de Agerpres.

Anul trecut, în topul preferințelor românilor la capitolul legume s-au aflat roșiile, care au reprezentat 17% din vânzările totale ale categoriei, urmate de cartofi (15,7%), ardei (10,8%), ciuperci (5,8%), castraveți (5,6%) și ceapă (5,5%). La fructe, podiumul este dominat de banane (24%), mere (8,5%) și portocale (6,7%), urmate de lămâi (6,6%), struguri (6,4%) și pepeni (5,8%), relevă studiul citat. Aceste 12 produse au generat cea mai mare parte a vânzărilor din categorie. Această dinamică este alimentată de strategia retailerilor de a promova produsele românești, mai ales în plin sezon intern, când o parte semnificativă a rețelelor limitează importurile la zero pentru legumele și fructele disponibile local.

„România are o piață de legume și fructe tot mai matură, dar încă dependentă de infrastructura logistică și de stabilitatea producției. Ce vedem astăzi este rezultatul unui proces de peste 30 de ani, în care retailul modern a format și susținut generații întregi de fermieri. Evoluția este spectaculoasă, însă provocarea rămâne planificarea strategică a producției, adaptată cererii reale din piață. Doar printr-o abordare bazată pe date, colaborare și investiții sustenabile putem construi un sector competitiv și stabil pe termen lung”, a declarat Maria Hurduc, specialist FMCG, într-un comunicat.

În ultimii ani, parteneriatele dintre retailul modern și producătorii locali au devenit un pilon esențial în dezvoltarea sectorului de legume și fructe. Prin programe precum Filiere de Calitate, branduri proprii și asocieri în cooperative agricole, retailerii au creat un cadru de colaborare care le oferă fermierilor predictibilitate a vânzărilor, acces la investiții și sprijin în modernizarea proceselor de producție.

„Colaborarea constantă a dus la profesionalizarea întregului lanț, de la selecția soiurilor potrivite pentru raft și planificarea culturilor, până la ambalare, logistică și respectarea standardelor de calitate. Rezultatele sunt vizibile: tot mai mulți producători își extind suprafețele cultivate, diversifică portofoliul și optimizează fluxurile de lucru, contribuind la consolidarea ofertei românești și la reducerea dependenței de importuri”, susțin realizatorii studiului.

De asemenea, agricultura ecologică din România continuă să se dezvolte, susținută de o nouă generație de fermieri care abordează acest segment ca pe un business solid și sustenabil, cu perspectivă pe termen lung. Retailerii sprijină această evoluție prin extinderea gamelor ecologice și lansarea de linii dedicate produselor bio, folosite ca instrumente de diferențiere și loializare.

În prezent, în marile rețele sunt listate peste 850 de articole ecologice românești, majoritatea provenind din ferme mici și medii, orientate către consumatorii urbani.

Conform studiului citat, cererea pentru produse ecologice este în creștere, iar interesul tot mai mare pentru alimentația sănătoasă și pentru produsele locale confirmă potențialul ridicat al acestui segment. Pe termen mediu, ritmul de dezvoltare va depinde de investițiile în certificare, infrastructură și educarea consumatorilor, care pot transforma agricultura bio într-un motor important al creșterii pieței de legume și fructe din România.

În ciuda evoluției vizibile, piața legumelor și fructelor rămâne vulnerabilă la factori climatici și la lipsa infrastructurii moderne de depozitare și irigații. Condițiile meteo instabile din 2025 au afectat semnificativ producțiile de fructe, în special cele de cireșe, unde 2025 a fost unul dintre cele mai slabe sezoane din ultimii 20 de ani, piersici, nectarine și mere. Pe de altă parte, la legume precum cartofii și pepenii, supraproducția a dus la scăderi de preț sub pragul de rentabilitate, se arată în raport.

„Aceste fluctuații arată fragilitatea unui sector care depinde de vreme, sezonalitate și de o infrastructură de depozitare insuficientă, punând presiune pe fermieri și pe lanțurile de distribuție. De exemplu, în lipsa unor depozite la standarde europene, marfa trebuie vândută rapid, la prețuri reduse, ceea ce generează suprastocuri și pierderi pentru întreg lanțul comercial”, atrag atenția realizatorii studiului.

De asemenea, lipsa sistemelor moderne de irigații limitează productivitatea chiar și în zonele tradițional fertile, ceea ce accentuează nevoia de planificare integrată și investiții coordonate pe termen lung.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)