Viața cultural-științifică actuală ne oferă numeroase ocazii de a omagia personalitățile care și-au pus cu putere amprenta asupra modului de a gândi și de a acționa al majorității contemporanilor noștri. Ele ne însoțesc începând cu existența noastră cotidiană prin denumirile multor străzi și instituții care le păstrează vie memoria. Acest aspect al realităților noastre de zi cu zi este potențat de organizarea de manifestări cu un puternic ecou în rândurile celor mai diverse segmente ale populației. Un exemplu îl oferă Academia Română, prin marcarea a 145 de ani de la nașterea lui Tudor Arghezi.

Prefațăm prezentarea evenimentului cu o scurtă consemnare a unei discuții receptate instantaneu în metroul bucureștean. Un tânăr și un vârstnic au tresărit în momentul în care se anunța stația terminus „Tudor Arghezi”. Cel vârstnic l-a întrebat pe cel tânăr: „Știi cine a fost Tudor Arghezi?”. Tânărul, probabil elev de liceu, a spus doar atât: „Cum să nu știu? L-am avut de învățat la română”. Un schimb de replici asemănător am avut de consemnat și la expoziția deschisă în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. La fel, reprezentanți ai unor generații diferite au mărturisit public că, deși au învățat „la română” despre Tudor Arghezi, ceea ce se află în expoziție reprezintă, la tot pasul, revelații despre vasta, multilaterala și valoroasa operă argheziană.

Expoziția reunește manuscrise, însemnări, tipărituri și obiecte care se referă nu numai la activitatea literară, ci și la universul preocupărilor marelui cărturar, inclusiv în viața sa particulară. Sunt prezentate, în numeroase vitrine, cărți rare, volume cu dedicație, scrisori ale rudelor sale, precum și ale unor personalități științifice, culturale, artistice, politice adresate marelui poet. Atrag atenția fotografiile de familie, schițele pentru diverse dispozitive la care recurgea Tudor Arghezi pentru prezentarea operelor sale, acte personale, între care legitimația de ziarist și certificatul din noiembrie 1944, care atesta că „numitul NICOLAE THEODORESCU este una și aceeași persoană cu TUDOR ARGHEZI”. De asemenea, vizitatorii au stăruit în fața vitrinelor care conțin mărturii despre momente dificile din viața lui Tudor Arghezi, între care și închiderea sa în Lagărul de la Târgu Jiu pentru o poezie în care îl înfiera pe ambasadorul Germaniei hitleriste la București în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aceste documente sunt însoțite de proteste, de cererile exprese adresate celor mai înalte oficialități în vederea eliberării lui Tudor Arghezi din lagăr.

Alături de numeroase mărturii ale activității gazetărești, inclusiv prin celebrele „Bilete de papagal” și „Cuvinte potrivite”, publicul larg poate admira portretele lui Tudor Arghezi realizate de mari maeștri printre care Corneliu Baba, Camil Ressu, Iosif Iser. Mulți vizitatori admiră și sculptura originală a academicianului Mircia Dumitrescu, care îi înfățișează pe Tudor Arghezi și pe soția sa, așa cum au rămas în amintirea multor generații.

Precizăm că Expoziția „Tudor Arghezi – 145 de ani de naștere” poate fi vizitată până la 30 mai a.c., între orele 9:00-14:00. Intrarea este liberă.