Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat la data de 13 august 2025 o serie de măsuri pe care Executivul intenționează să le adopte în cadrul componentei fiscale a pachetului 2.

♦ Schimbarea modului de taxare a multinaționalelor

Oficialul a anunțat intenția Guvernului de a schimba paradigma în modul în care sunt tratate companiile multinaționale: trebuie să fim pregătiți pentru recesiune. „Principala chestiune pe care vreau să o sublinez aici este că vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”, a spus Nazare, care a precizat că nu a găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor.

„Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale care, în fapt, îi oprește, îi previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profituri. (...) Am creat o nouă formulă de taxare inspirată din base erosion tax, din taxa pe care e folosită în Statele Unite. (...) În fapt, ce facem? Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare ne așteptăm la un efect și în creșterea impozitului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor”, a spus ministrul.

El a precizat că acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.

„Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi, care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru”, a mai spus Nazare.

El a afirmat că la adoptarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri, n.r.) România se aștepta la 5-7 miliarde încasări, dar că are 1,2 miliarde încasări: „este clar că această taxă nu și-a atins efectele și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinacionalelor, care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică”.

♦ O taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare

Totodată, ministrul Finanțelor propune o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare, respectiv coletele de la Shein sau Temu. Aceste fluxuri de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în anul 2024, la nivel european. În România, aceste fluxuri au crescut de la 3-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi astăzi.

„Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitare. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici”, a afirmat astăzi, într-o conferință de presă, Alexandru Nazare, citat de Mediafax.

Astfel, ministrul propune o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, „astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zona extracomunitară a României și cele care vin prin alte hub-uri în România”.

„Evident că odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România, nu vor mai trebui să plătească acești bani. Invităm, pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să stabilească hub-uri logistice în România”, a mai spus Alexandru Nazare.

♦ Regândirea sistemului de eșalonări pentru a-i ajuta pe contribuabilii corecți

Alexandru Nazare a mai anunțat că Guvernul și-a propus să regândească sistemul de eșalonări ale datoriilor astfel încât să fie ajutați contribuabilii corecți. Măsurile vor fi incluse în pachetul de reforme care va fi propus de Guvern.

„Vom regândi sistemul de eșalonări astfel încât să-i ajutăm pe contribuabilii corecți și prevenind abuzurile”, a explicat ministrul.

Alexandru Nazare s-a referit la companiile care nu-și plătesc datoriile către stat deși intră în procedurile de eșalonare. Doar în cadrul procedurii de eșalonare simplificată sunt trei miliarde de recuperat, a explicat Nazare.

De asemenea, el a spus că toate companiile vor trebui să prezinte garanții pentru a obține eșalonări și că termenele se vor reduce. Nazare a dat exemplul termenului care se va reduce de la 180 la 60 de zile. În plus, cei care vor cesiona firmele în scopul sustragerii de la plata datoriilor vor fi sancționați penal.

♦ Introducerea obligativității ca toate persoanele juridice să dețină cel puțin un cont deschis la o bancă

Ministrul a afirmat că aproape jumătate dintre companiile active din România nu au cont bancar, iar în acest context autoritățile vor introduce obligația legală ca toate persoanele juridice să dețină cel puțin un cont deschis la o bancă.

„Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă, iar multe dintre acestea au datorii cumulate de peste 1,7 miliarde lei către stat. Ponderea acestor firme este extrem de mare raportat la numărul total de companii active”, a declarat Alexandru Nazare, citat de Mediafax.

În acest context, autoritățile vor introduce obligația legală ca toate persoanele juridice să dețină cel puțin un cont deschis la o bancă.

Potrivit ministrului, băncile vor fi obligate să deschidă cel puțin un cont pentru fiecare companie, pentru a asigura „transparența și trasabilitatea operațiunilor de încasare și plată în relațiile comerciale dintre operatori”.

♦ Mecanism de dizolvare a firmelor care nu au activitate

462.000 de contribuabili inactivi datorează bugetului de stat 3,5 miliarde lei, a informat Alexandru Nazare, care propune un mecanism de dizolvare a firmelor care nu au activitate. „Am găsit inactivi și de 15 ani”, a afirmat ministrul.

„Practic, nu a existat o preocupare până acum în privința acestei pături de societăți comerciale inactive, cu sau fără datorii. Dar ele îngreunează foarte mult administrarea fiscală și chiar dacă aparent nu sunt pe radar, creează datorii. 3,5 miliarde de lei sunt foarte mulți bani și sunt foarte mulți bani pentru România astăzi. Nu mai poți să stai 15-20 de ani în activitate fără să te deranjeze nimeni”, a afirmat ministrul într-o conferință de presă.

Acesta a menționat că va crea un regim în care societățile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară active din nou, pentru cei care sunt în această situație complet accidental, din diverse motive, ori vor intra într-o procedură de dizolvare-lichidare și radiere, după caz.

„Nu putem să avem un regim atât de facil în privința înființării companiilor cu costuri extrem de mici, de 1 leu, și un regim atât de complicat în privința desființărilor. Practic, nu le desființăm niciodată. Am găsit inactivi și de 15 ani. Și inactivii care au o vechime mai mare de 3 ani, și aceștia au datorii de 1,5 miliarde. Nu i-a deranjat nimeni cu o floare. Și nu se mai poate face acest lucru”, a mai afirmat Nazare.

Acesta a declarat că modul în care stau acești contribuabili inactivi nu e normal pentru toți contribuabilii corecți care își plătesc taxele la zi, care au actele în regulă: „Să ai aproape jumătate de milion de companii în inactivitate la care nu se uită mai nimeni, nu e deloc corect. Pentru că regimul trebuie să fie egal pentru toate companii”.

♦ Eliminarea plafonului de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul

Ministrul Finanțelor a anunțat, de asemenea, că Guvernul va elimina plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul, iar comercianții vor trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică.

„O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică. Sunt în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru”, a spus Alexandru Nazare, citat de Mediafax.

El a precizat că autoritățile vor avea în vedere în normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România, unde nu există internet.

„Ne vom uita și la aceste zone, pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu și regula, iar avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăților de toate tipurile”, a adăugat el.

Ministrul Finanțelor a menționat că a purtat un „dialog foarte deschis” cu Asociația Băncilor, dar și cu cei care reprezintă aceste mijloci de plată electronică.

„Am făcut un apel în întâlnirile cu ei și fac un apel public și acum, ca odată cu adoptarea acestei măsuri, și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică, astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi. Ne așteptăm de la ei un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi. Trebuie să-l vedem și de la acești operatori, că își modifică posturile, astfel încât pentru cetățean să devină această operațiune mai puțin costisitoare”, a menționat Nazare.

♦ Introducerea bodycam-urilor pentru activitatea de control din ANAF, AVR și ONJN

Alexandru Nazare a declarat că mai multe instituții de control din zona fiscală vor fi vizate de un set nou de măsuri de creștere a nivelului de integritate. „Reiau ideile legate de testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN). Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte sau suspectate de diverse activități frauduloase în oricare din aceste instituții, mai ales în zona de control”, a declarat ministrul, citat de Mediafax.

Printre măsurile anunțate, se numără și introducerea de bodycam-uri pentru funcționarii responsabili de zona de control. „Introducem, de asemenea, bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii și pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care activitatea de control, fie că e vorba de ANAF sau antifraudă, sau vamă, se întâmplă”, a susținut Alexandru Nazare.

Despre aceste măsuri, ministrul Finanțelor a subliniat: „Cred că e o chestiune sănătoasă, nu o face doar România, o face și Italia, o fac și alte țări, tocmai pentru a cultiva integritatea în aceste zone”.

*

Ministrul Finanțelor a precizat că speră ca măsurile din pachetul 2 să fie adoptate în luna august, dar că pentru acest lucru coaliția trebuie să revină la masa discuțiilor. „În primul și în primul rând, coaliția trebuie să revină la masa discuției. Sunt ministere care au propus componentele pachetului, vorbim de Ministerul Dezvoltării, vorbim de Ministerul Sănătății, vorbim de multe alte idei care sunt practic în lucru în momentul de față, dar avem nevoie de decizia coaliției pentru a putea înainta cu acest pachet, pe care eu sper din tot sufletul să-l adoptăm în interiorul lunii august. Tocmai pentru a putea transmite la Bruxelles în timp util, până la jumătatea lunii septembrie și cu timp suficient înainte de Consiliul din octombrie, că suntem consistenți în privința adoptării măsurilor deja asumate. Aici vorbim de foarte multe lucruri care erau deja asumate prin PNRR și nerezolvate de ani și ani de zile”, a spus Alexandru Nazare, citat de Mediafax.

El a menționat că trebuie acționat urgent, iar pentru asta e nevoie de consens în coaliție