Platformele internaționale de comerț electronic care vând direct către consumatorii din România pot genera pierderi fiscale de circa 10,86 miliarde de lei pe an (2,12 miliarde de euro), în următorii doi ani, reiese dintr-o analiză publicată de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), citată de Agerpres.

Potrivit cercetării, elaborate de economistul Iancu Guda la solicitarea ARMO, pentru anul 2025, efectul negativ este estimat la cel puțin 5,4 miliarde de lei (1,06 miliarde de euro), „sumă care s-ar putea dubla până în 2027 dacă volumul de colete și valoarea medie a comenzilor continuă să crească în ritmul actual”.

„Studiul pornește de la ipoteza că, în 2025, vor intra în România aproximativ 78 milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, la o valoare medie de 50 euro/colet. În scenariul în care volumele sau valoarea coletelor comandate se dublează, valoarea comercială anuală a importurilor directe prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 miliarde lei (7,8 miliarde euro) echivalent cu circa 28,8% din piața locală de retail, față de 14,4%, valoare estimată pentru finele lui 2025”, se menționează în analiza de specialitate.

Datele cuprinse în studiu arată că sectorul de retail reprezintă aproximativ 21% din PIB-ul României, iar cele aproximativ 60.000 de companii analizate angajează 200.000 de persoane și contribuie anual cu 37,8 miliarde de lei la buget, prin taxe și impozite directe și indirecte (achiziții furnizori, chirii spații comerciale și salarii plătite).

„Dublarea cotei de piață a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscală și ar pune presiune suplimentară pe aceste firme, avertizează raportul. Dacă platformele non-UE își dublează cota de piață din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puțin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe și indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate își pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investițiilor, ocupării și contribuțiilor la bugetul public”, susține autorul cercetării.

În context, pe lista măsurilor recomandate se regăsesc: implementarea unui sistem fiscal echitabil care să impoziteze platformele internaționale în țara unde s-au obținut veniturile, realizat consumul și prestat serviciile; introducerea, la nivelul României, a unei taxe administrative de minimum 5 euro/colet non-UE (echivalent 10% din valoarea medie a unui colet expediat de aceste platforme), care ar genera aproximativ un milion euro/zi pentru bugetul de stat; eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele non-UE sub 150 de euro.

Deși Comisia Europeană a anunțat eliminarea pragului de minimis de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale începând din anul 2028, reprezentanții ARMO au atras constant atenția că economia românească nu își poate permite să aștepte încă trei ani pentru implementarea unor măsuri corective. „Nu solicităm protecționism, ci echitate fiscală și competițională. Așteptăm de la autoritățile române măsuri concrete de echilibrare a pieței în perioada de tranziție până la eliminarea completă a pragului de minimis în 2028, pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea ecosistemului comercial local”, susține, într-un comunicat de presă citat de Agerpres, Cristian Pelivan, directorul executiv al ARMO.

Analiza economistului Iancu Guda completează studiul sectorial publicat de ARMO în iulie 2025, realizat de Mia Marketing, conform căruia 7 din 10 firme se așteaptă la scăderi de vânzări în acest an pe fondul concurenței platformelor asiatice, 8 din 10 firme de retail românești se așteaptă ca activitatea să le fie afectată de platformele internaționale în următoarele 12 luni, iar 75% dintre respondenți avertizau că micii producători români riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de aceste platforme.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)