În condițiile în care s-au îndeplinit toate procedurile constituționale pentru învestirea Guvernului Bolojan, este firesc ca atenția multor analiști să se îndrepte, cu precădere, spre elementele care influențează în cea mai mare măsură capacitatea economiei românești de a face față șocurilor previzibile și chiar unora imprevizibile. Cu alte cuvinte, reziliența se află mai mult ca oricând la ordinea zilei, așa cum rezultă din preconizatele reforme și din procesul de reconstrucție a întregului sistem de politici publice.

Din această perspectivă prezintă importanță deosebită recentul comunicat al CFA România privind evoluția indicatorului de încredere în economie. Este vorba despre bilanțul investigațiilor desfășurate în cursul lunii precedente, bilanț centralizat și interpretat potrivit unor exigențe bine cunoscute. Astfel, se consemnează creșterea respectivului indicator cu 11,5 puncte, ceea ce indică atingerea cotei de 44,9 puncte, unul dintre cele mai mari sporuri din ultimii ani.

Manifestarea încrederii – ca orice act conștient – are o doză specifică de subiectivism, generată de propriile interese ale „actorilor” vieții economico-sociale în vederea acțiunii îndreptate spre promovarea acestora. Dar, există acea specificitate evocată, respectiv faptul că opiniile se formează, în cea mai mare măsură, pe o bază obiectivă. Cei chestionați văd lucrurile în special din interiorul fenomenelor și proceselor din economie, simt mai bine decât celelalte segmente ale populației „pulsul” lumii afacerilor. În consecință, se pronunță în cunoștință de cauză. Majoritatea anticipărilor se fundamentează atât pe rezultatele înregistrate de la începutul anului în curs, cât și pe evaluarea corectă a potențialului real al economiei. Chiar dacă sporul de produs intern brut a fost modest în primele luni ale acestui an, faptul este semnificativ deoarece, în comparație cu situația pe ansamblul Uniunii Europene, atestă tocmai menținerea și consolidarea rezilienței economiei noastre naționale. Se reconfirmă, de asemenea, că principalii factori de frânare provin din surse externe, îndeosebi din situația economiilor avansate din Uniunea Europeană și recentele evenimente din sfera geopolitică.

Insistăm asupra menținerii potențialului productiv al economiei românești existent în momentul de față, respectiv capacitățile încă insuficient utilizate. Acoperirea cu contracte cât mai aproape de optim a respectivelor capacități, inclusiv în materie de export, reprezintă o sursă de încredere. În acest context, multe depind de flexibilitatea cu care firmele se adaptează la condițiile în continuă schimbare, precum și de conservarea apetitului pentru investiții. Faptul că se înregistrează, în continuare, un ritm al procesului investițional susținut asigură cel puțin un potențial de creștere mai puternică a produsului intern brut. Orientarea tot mai pronunțată a întreprinzătorilor, a managerilor, spre viitor, este confirmată, mai elocvent decât orice alt fapt, tocmai alocările mai importante pentru investiții, inclusiv în resursele umane.

Nu în ultimul rând, încrederea în economie se susține prin rezultatele sociale ale efortului productiv. Cele mai recente date ale EUROSTAT arată că țara noastră a ajuns la 88% din nivelul mediu din UE la indicatorul consum individual real, indicator mai puțin utilizat în analizele economice. De aceea, reamintim că respectivul indicator include totalitatea bunurilor și serviciilor consumate, indiferent dacă au fost achiziționate de gospodării, de autoritățile publice, de organizații nonprofit în vederea satisfacerii nevoilor individuale. Dacă ne referim la ultimul deceniu, constatăm că nivelul de acum este incomparabil mai înalt față de cel de 56% din media UE. Astfel, consumul individual real indică mult mai bine decât Produsul Intern Brut efectele ansamblului de activități economice. Sigur, se mențin decalaje importante; bunăoară, Luxemburgul se situează cu 41% peste media UE, iar Germania, cu 18%. Tendințele pe care le consemnăm arată că se diminuează sensibil și astfel de decalaje.

Desigur, se pot menționa și alți factori care generează încredere în economie. Ne-am limitat la cei enumerați, deoarece au o arie de cuprindere mult mai largă decât PIB și indică în mod concret direcțiile spre care se cere acționat în continuare pentru fructificarea potențialului existent, ca principală cale și pentru contracararea dificultăților existente, proces care este indisolubil legat, în aceste zile, și de așezarea instituțională a factorilor decidenți la nivel național. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)