Studiu de caz privind gestiunea impozitelor și contribuțiilor aferente contribuabililor

Studiu de caz privind gestiunea impozitelor și contribuțiilor aferente contribuabililor

Numărul 28, 11-17 octombrie 2016  »  Expertiza și auditul afacerilor

ec. Luminița Ghenea
București

REZUMAT
Contribuabililor le revine responsabilitatea de a-și îndeplini la termen toate obligațiile fiscale impuse de lege, pentru a înlătura riscul de control fiscal și pentru a evita plata penalităților și sancțiunilor impuse de nerespectarea acestor obligații. Indi­ferent dacă discutăm despre o unitate economică ce dorește să intre pe piață, o între­prindere care trece de la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la impozitul pe profit, o com­panie care are în plan să își deschidă o sucursală într-o altă țară, o firmă care urmărește să își extindă oferta de produse și servicii sau o persoană fizică ce începe o colaborare cu o societate, trebuie să se urmărească aspectele privind re­glementările aferente gestiunii obligațiilor fiscale ale contribuabililor în ma­terie de impo­zitare direc­tă, contribuții sociale, impozitare indirectă, dar și privind posibilele creanțe bu­getare, precum amenzi, penalități și majorări.

Termeni-cheie: angajat, contract individual de muncă, PFA, contract de colaborare, impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Clasificare JEL: M41, H32

Stabilirea poziției fiscale a unui agent econo­mic este un aspect important, având în vedere im­pactul major pe care fiscalitatea îl are asupra dez­vol­tării activității unei întreprinderi, fie că discutăm despre agenții economici existenți pe piață sau despre cei care vor să pătrundă în această sferă.

Fiscalitatea le oferă o serie de reguli contribua­bililor, aceștia putând să se afle în diverse situații, cum ar fi: plătitori de impozit pe profit sau de impo­zit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitori sau neplătitori de TVA, angajați cu contract individual de muncă ori în colaborare cu o persoană fizică au­torizată etc. Fiecare categorie fiscală prezintă avan­taje și dezavantaje, motiv pentru care contribuabilii trebuie să cunoască zona în care se situează și op­țiu­nile pe care le au la dispoziție.

I. Remunerarea factorului forță de muncă

Orice întreprindere care urmărește extinderea obiectului de activitate are nevoie de forță de mun­că, situație în care dispune de mai multe opțiuni, cum ar fi: încheierea unui contract individual de muncă (angajat), încheierea unui contract de colaborare (PFA) sau pentru activități cu caracter ocazional (zi­­lier). Dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege, un agent economic poate alege toate cele trei op­țiuni.

Pentru că zilierii pot desfășura activități doar în anumite domenii prevăzute de lege (agricul­tură, silvicultură etc.) și nu mai mult de 90 de zile într-un an (la aceeași companie), am realizat o com­parație între un angajat cu contract individual de mun­că și o colaborare cu o persoană fizică auto­ri­zată.

Studiu de caz

1. Angajat cu contract individual de muncă

Angajatul Radu Popescu realizează următoarele venituri în luna mai 2016:
● salariu brut, prevăzut în contractul de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi, 40 h/săptămână) – 1.250 lei (reprezentând salariul minim pe economie);
● spor de vechime – 20%;
● cadouri pentru copilul minor cu ocazia zilei de 1 iunie – 100 lei;
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul de muncă.

Angajatul are în întreținere soția, fără venituri, un copil minor și bunicul, cu o pensie lunară de 260 lei și care deține un teren într-o zonă de șes ce depășește suprafața de 10.000 m².

Sumele referitoare la angajat se prezintă astfel:
 Salariu de bază1.250 lei
  Venit brut = Salariu de bază + Spor de vechime = 1.250 lei + 20% x 1.250 lei1.500 lei

Conform Codului fiscal, atât persoanele fizice, cât și cele juridice, în calitate de angajator, sunt supuse plății contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii, după cum urmează:

Denumirea
contribuției
Contribuția
individuală
(%)
Contribuția datorată
de angajator
(%)
Contribuția de asigurări sociale (CAS)
  • Condiții normale de muncă
  • Condiții deosebite de muncă
  • Condiții speciale de muncă

10,5
10,5
10,5

15,8
20,8
25,8
Contribuția de asigurări sociale de sănătate
(CASS)
5,55,2
Contribuția pentru concedii și indemnizații
de asigurări sociale de sănătate (FNUASS)
-0,85
Contribuția de asigurări pentru șomaj (CFS)0,50,5
Contribuția de asigurare pentru accidente
de muncă și boli profesionale (FAMBP)
-0,15-0,85
Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (FGCS)-0,25

Sursa: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

CAS = 10,5% x Venit brut = 10,5% x 1.500 lei158 lei
 CASS = 5,5% x Venit brut = 5,5% x 1.500 lei83 lei
 CFS = 0,5% x Venit brut = 0,5% x 1.500 lei 8 lei
 Total contribuții = 158 lei + 83 lei + 8 lei249 lei
 Venit net = Venit brut – Total contribuții = 1.500 lei – 249 lei1.251 lei

Persoanele fizice au dreptul la deducerea unei sume din venitul net lunar din salarii, acordată pentru fie­­care lună a perioadei impozabile și aplicată doar veniturilor din salarii aferente locului unde se găsește func­­ția de bază.

Astfel, deducerile de care poate beneficia angajatul se prezintă sub următoarea formă:

Tipul deduceriiVenitul brut lunar
din salarii (VBL)
Suma dedusă
Deducerea personalăPână la 1.500 lei
  • Fără persoane în întreținere – 300 lei
  • Pentru o persoană în întreținere – 400 lei
  • Pentru două persoane în întreținere – 500 lei
  • Pentru trei persoane în întreținere – 600 lei
  • Pentru patru sau mai multe persoane în întreținere – 800 lei
 Între 1.501 și
3.000 lei
Deducere* x (1 – VBL – 1.500 lei/1.500 lei) (rotunjire prin adaos la 10 lei)
 Peste 3.000 leiNu se acordă deducere personală.
Cotizația sindicală Suma plătită în luna respectivă
Contribuția la schemele de pensii
facultative suportată de angajat
-Contribuția lunară, în limita a 400 euro anual
Primele de asigurare voluntară de
sănătate suportate de angajat conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare
 Contribuția lunară, în limita a 400 euro anual

* Deducerea personală aferentă unui contribuabil cu un venit brut lunar de până la 1.500 lei, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere.

Sursa: Art. 77 și 78 din Codul fiscal.

Observația 1:
În acest caz, angajatului i se deduce suma pentru două persoane aflate în întreținere (so­ția și copilul minor). Cu toate că bunicul obține un venit (260 lei) care nu depășește plafonul prevăzut de lege (300 lei), acesta se află în posesia unui teren în zonă de șes cu suprafața mai mare de 10.000 m², motiv pen­tru care nu poate fi considerat persoană aflată în întreținere. Avem astfel o deducere de 500 lei.
Observația 2:
Cadourile acordate copilului minor cu ocazia zilei de 1 iunie nu sunt încadrate în veni­turile salariale și nu sunt supuse impozitării deoarece au o valoare care nu depășește plafonul de 150 lei.
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.
Venit impozabil = (Venit net – Deducere) + Tichete de masă
= (1.251 lei – 500 lei) + (22 zile x 9,57 lei/zi)
961 lei
 Impozit pe salariu = 16% x Venit impozabil = 16% x 961 lei154 lei
 Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 1.251 lei – 154 lei1.097 lei

Înregistrări contabile privind angajatul:

– Cheltuiala cu salariul brut:
1.500 lei641
 „Cheltuieli cu
salariile personalului”
= 421
„Personal – salarii
datorate”
1.500 lei
– Contribuția la asigurările sociale:
158 lei  421
„Personal – salarii
datorate”
=4312
„Contribuția personalului
la asigurările sociale”
158 lei
– Contribuția la asigurările sociale de sănătate:
83 lei  421
„Personal – salarii
datorate”
=4314
„Contribuția angajaților
pentru asigurările
sociale de sănătate”
83 lei 
– Contribuția la fondul de șomaj:
8 lei  421
„Personal – salarii
datorate”
= 4372
„Contribuția personalului
la fondul de șomaj”
8 lei
– Impozitul pe salarii:
154 lei  421
„Personal – salarii
datorate”
=444
„Impozitul pe venituri
de natura salariilor”
154 lei
Sumele (reținerile) plătite de angajator se prezintă astfel:
CAS = 15,8% x 1.500 lei237 lei
 CASS = 5,2% x 1.500 lei78 lei
 CFS = 0,5% x 1.500 lei8 lei
 FNUASS = 0,85% x 1.500 lei13 lei
 FAMBP = 0,4% x 1.500 lei6 lei
 FGCS = 0,25% x 1.500 lei4 lei

Înregistrarea contribuțiilor sociale suportate de angajator:

– Contribuția la asigurările sociale:
237 lei6451
„Cheltuieli privind
contribuția unității
la asigurările sociale”
=4311.01
„Contribuția unității
la asigurările sociale” /
CAS
237 lei
– Contribuția la asigurările sociale de sănătate:
78 lei6453
„Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate”
=4313.01
„Contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” / CASS
78 lei
– Contribuția la fondul de șomaj:
8 lei6452
„Cheltuieli privind
contribuția unității
pentru ajutorul de șomaj”
=4371.01
„Contribuția unității
la fondul de șomaj” /
CFS
8 lei
– Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate:
13 lei6453
„Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate”
=4313.02
„Contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” / FNUASS
13 lei
– Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale:
6 lei6451
„Cheltuieli privind
contribuția unității
la asigurările sociale”
=4311.02
„Contribuția unității
la asigurările sociale” /
FAMBP
6 lei
– Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale:
4 lei6452
„Cheltuieli privind
contribuția unității
pentru ajutorul de șomaj”
=4371.02
„Contribuția unității
la fondul de șomaj” /
FGCS
4 lei

Presupunem că angajatul Radu Popescu are un al doilea loc de muncă, în urma căruia obține un venit de 600 lei.

Salariu de bază = Venit brut600 lei
 CAS = 10,5% x 600 lei63 lei
 CASS = 5,5% x 600 lei33 lei
 CFS = 0,5% x 600 lei3 lei
 Total contribuții = 63 lei + 33 lei + 3 lei99 lei
 Venit net = Venit brut – Total contribuții = 600 lei – 99 lei501 lei
Observație:
Salariaților care dețin un al doilea loc de muncă nu li se acordă deduceri din venitul net și aceștia nu pot beneficia de tichete de masă.
Venit impozabil = Venit net – Deducere = 501 lei – 0 lei501 lei
 Impozit pe salariu = 16% x Venit impozabil = 16% x 501 lei80 lei
 Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 501 lei – 80 lei421 lei

2. Contract de colaborare cu o persoană fizică autorizată

O societate a încheiat un contract cu o persoană fizică autorizată, caz în care obligațiile întocmirii de­clarațiilor și plății contribuțiilor sunt sarcini ce îi revin celei din urmă. Persoana fizică autorizată ține conta­bilitatea în partidă simplă și recunoaște venitul din prestarea serviciilor în momentul încasării creanței, nu la întocmirea facturii. La fel se întâmplă și în cazul cheltuielilor, suma acestora fiind recunoscută în mo­mentul plății lor, nu la data facturării.

Persoana fizică autorizată obține venituri de 50.000 lei și cheltuieli de 10.000 lei (nu există angajați).

Venit net = Total venituri – Total cheltuieli = 50.000 lei – 10.000 lei40.000 lei
 CAS = 10,5% x Venit net = 10,5% x 40.000 lei4.200 lei
 CASS = 5,5% x Venit net = 5,5% x 40.000 lei2.200 lei
Observație:
Începând cu anul 2016, contribuția la asigurările sociale de sănătate se suportă anticipat în cursul anu­lui la nivelul a 35% din salariul mediu brut și se plătește până pe data de 25 a ultimei luni din fiecare trimestru. Calculul final se va face în anul următor, pe baza veniturilor realizate de persoana fizică.
Total contribuții = 4.200 lei + 2.200 lei6.400 lei
 Venit net impozabil = 40.000 lei – 6.400 lei33.600 lei
 Impozit pe venit = 16% x Venit net impozabil = 16% x 33.600 lei5.376 lei
 Câștig PFA = 33.600 lei – 5.376 lei28.224 lei

Concluzii

În cazul în care agentul economic optează pentru varianta angajării de personal cu contract individual de muncă, acestuia îi revine datoria să colecteze și să vireze contribuțiile sociale atât ale angajaților, cât și ale societății către bugetul de stat.

Alegerea încheierii unui contract de colaborare cu o persoană fizică autorizată transferă toate obligațiile sociale către aceasta.

Fiecare dintre cele două variante prezintă avantaje și dezavantaje, după cum urmează:

 AvantajeDezavantaje
Contract individual
de muncă –
angajat
  • Contractele individuale de muncă încheiate pe perioadă determinată (3/6/12 luni)
  • Contractele de muncă succesive încheiate pe perioadă determinată (fără a depăși 36 de luni pentru același angajat)
  • Existența unei perioade de probă
  • Program de muncă
  • Dificultatea de a termina o colaborare cu un angajat neperformant
  • Respectarea restricției cu privire la salariul minim pe economie
  • Reținerea și achitarea taxelor aferente
  • Costuri mai ridicate cu serviciile de contabilitate
Contract
de colaborare –
PFA
  • Achitarea contribuțiilor și taxelor este datoria PFA.
  • Încheierea unui contract de colaborare
  • Costuri mai mici
  • Încetarea contractului poate avea loc în orice moment.

Sursa: Proiecția proprie a autorului.

Un aspect important de care trebuie să se țină cont în alegerea uneia dintre cele două variante este mo­dul în care agentul economic își vede construită afacerea, de strategiile și prioritățile acestuia. În cazul în care el urmărește proiecte pe termen scurt sau mediu și bugetul nu îi permite investirea într-un cost fix, constant și îndeajuns de ridicat pentru un angajat, acesta va opta pentru încheierea unui contract de colaborare cu o persoană fizică autorizată.

II. Impozitarea directă

Studiu de caz

1. Impozitul pe profit

O societate plătitoare de impozit pe profit prezintă următoarele elemente extrase din contul de profit și pierdere și din bilanț:

Total venituri – 2.270.000 lei, din care:
● Venituri din vânzarea produselor finite – 800.000 lei
● Venituri din servicii prestate – 200.000 lei
● Venituri din vânzarea mărfurilor – 1.100.000 lei
● Venituri din activități diverse – 100.000 lei
● Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități – 20.000 lei
● Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor curente (pentru că la constituire a fost cheltuială nede­ductibilă) – 50.000 lei
Total cheltuieli – 1.795.000 lei, din care:
● Cheltuieli cu materiile prime – 200.000 lei
● Cheltuieli privind energia și apa – 150.000 lei
● Cheltuieli privind mărfurile – 600.000 lei
● Cheltuieli cu colaboratorii – 80.000 lei
● Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate – 40.000 lei
● Cheltuieli cu salariile personalului – 250.000 lei
● Cheltuieli privind asigurările și protecția socială – 90.000 lei
● Cheltuieli privind dobânzile bancare – 40.000 lei
● Cheltuieli de protocol – 20.000 lei
● Cheltuieli cu asigurarea unui bun ce nu aparține societății – 5.000 lei
● Cheltuieli privind dobânzile aferente împrumuturilor de la asociați – 80.000 lei
● Cheltuieli de sponsorizare – 15.000 lei
● Cheltuieli din despăgubiri, amenzi și penalități – 25.000 lei
● Cheltuieli cu amortizarea – 40.000 lei
● Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor – 60.000 lei
● Cheltuieli financiare privind ajustările pentru imobilizări financiare – 20.000 lei
● Cheltuieli cu impozitul pe profit curent – 80.000 lei
Se mai cunosc următoarele date despre societate:
Pierdere an precedent = -50.000 lei (Rezultat fiscal an precedent = -20.000 lei; Rezultat contabil = -30.000 lei)
Capital social = 200.000 lei
Rezervă legală constituită = 10.000 lei
Dobânda provine dintr-un credit în valută primit de la asociați, rata dobânzii fiind de 5%, iar gradul de îndatorare, de 3,8%.
Rezultat contabil = Total venituri – Total cheltuieli = 2.270.000 lei – 1.795.000 lei475.000 lei
Cifră de afaceri2.200.000 lei
 Venituri din vânzarea produselor finite800.000 lei
 Venituri din servicii prestate200.000 lei
 Venituri din vânzarea mărfurilor1.100.000 lei
 Venituri din activități diverse100.000 lei
Venituri impozabile2.200.000 lei
 Venituri din vânzarea produselor finite800.000 lei
 Venituri din servicii prestate200.000 lei
 Venituri din vânzarea mărfurilor1.100.000 lei
 Venituri din activități diverse100.000 lei
Venituri neimpozabile70.000 lei
 Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități20.000 lei
 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor curente
(pentru că la constituire a fost cheltuială nedeductibilă)

50.000 lei
Cheltuieli deductibile1.457.500 lei
 Cheltuieli cu materiile prime200.000 lei
 Cheltuieli privind energia și apa150.000 lei
 Cheltuieli privind mărfurile600.000 lei
 Cheltuieli cu colaboratorii80.000 lei
 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate40.000 lei
 Cheltuieli cu salariile personalului250.000 lei
 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială90.000 lei
 Cheltuieli privind dobânzile bancare40.000 lei
 Cheltuieli de protocol = (Rezultat contabil – Cheltuieli cu impozitul pe profit – Cheltuieli de protocol) x 2% = (475.000 lei – 80.000 lei – 20.000 lei) x 2%7.500 lei
Cheltuieli nedeductibile337.500 lei
 Cheltuieli cu asigurările (reprezintă o cheltuială nedeductibilă deoarece asigurarea este aferentă unui bun ce nu aparține societății)5.000 lei
 Cheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 lei – 7.500 lei12.500 lei
 Cheltuieli privind dobânzile aferente împrumuturilor de la asociați (sunt integral nedeductibile deoarece gradul de îndatorare depășește limita de 3%, fiind reportate pentru perioadele în care se vor îndeplini condițiile)80.000 lei
 Cheltuieli de sponsorizare15.000 lei
 Cheltuieli din despăgubiri, amenzi și penalități25.000 lei
 Cheltuieli cu amortizarea40.000 lei
 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor60.000 lei
 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru imobilizări financiare20.000 lei
 Cheltuieli cu impozitul pe profit curent80.000 lei
 
Grad de îndatorare =Capital împrumutat (început de an) + Capital împrumutat (sfârșit de an)
Capital pro­priu (început de an) + Capital propriu (sfârșit de an)
  
 Grad de îndatorare < 0Grad de îndatorare (3; 0)Grad de îndatorare > 3
Rata dobânzii
> 1,75% (lei)
> 6% (valută)
Cheltuieli nedeductibile
care nu sunt reportate
pentru perioada următoare
Cheltuieli nedeductibile
care nu sunt reportate
pentru perioada următoare
Cheltuieli nedeductibile
care nu sunt reportate
pentru perioada următoare
Rata dobânzii
≤ 1,75% (lei)
≤ 6% (valută)
Cheltuieli nedeductibile
reportate pentru perioada
următoare
Cheltuieli deductibileCheltuieli nedeductibile
reportate pentru perioada următoare
  
Rezultat fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) –
(Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile)
= (2.270.000 lei – 70.000 lei) – (1.795.000 lei – 337.500 lei)
742.500 lei
Rezerva legală ce poate fi constituită
= 5% x Bază impozabilă = 5% x 555.000 lei
27.750 lei
 Bază impozabilă = Rezultat contabil + Cheltuială cu impozitul pe profit
= 475.000 lei + 80.000 lei
555.000 lei
 Rezervă legală deductibilă = max (1; 2)
1. 20% x Capital social = 20% x 200.000 lei 
2. 5% x Rezultat contabil = 5% x 475.000 lei
40.000 lei
40.000 lei
23.750 lei
 27.750 lei < 40.000 lei => Rezerva care se poate constitui este de 27.750 lei, cu condiția ca suma adunată cu suma constituită ca rezervă (10.000 lei) să nu depășească 40.000 lei. 
Rezultat impozabil = Rezultat fiscal – Rezultat fiscal aferent anului precedent – Rezultat contabil aferent anului precedent – Rezervă legală deductibilă = 742.500 lei – 20.000 lei – 30.000 lei – 27.750 lei664.750 lei
Cheltuială cu impozitul pe profit = 16% x 664.750 lei106.360 lei
Deducerea din impozit a sponsorizării = min (1; 2)
1. 3‰ x Cifra de afaceri = 3‰ x 2.200.000 lei
2. 20% x Cheltuiala cu impozitul pe profit = 20% x 106.360 lei
6.600 lei
6.600 lei
21.272 lei
Impozit pe profit datorat = Cheltuiala cu impozitul pe profit –
Deducerea din impozit a sponsorizării = 106.360 lei – 6.600 lei
99.760 lei

Astfel, la data de 31 decembrie 2015, societatea are o cheltuială cu impozitul pe profit de 99.760 lei și o creanță de recuperat de la stat din viitoarele impozite pe profit.

2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

O microîntreprindere obține următoarele venituri la data de 31 decembrie 2015:

ElementeSumă (lei)
Impozitat/
Neimpozitat
Venituri din subvenții pentru materii prime și materiale primite de la APIA (ct. 7411)30.000N
Venituri din vânzarea unui teren (ct. 7583)100.000I
Venituri din producția de imobilizări corporale (ct. 722)50.000N
Venituri din servicii în curs de execuție (ct. 712)8.000N
Reduceri comerciale acordate ulterior (ct. 709)5.000I (-)
Venituri din diferențe de curs valutar (ct. 765)4.000N
Venituri din anularea unui provizion pentru garanții (ct. 7812)6.000N
Venituri din sconturi obținute (ct. 767)2.000I
Venituri din despăgubiri acordate de o societate de asigurare (ct. 7581)10.000N
Reduceri comerciale primite ulterior (ct. 609)5.000I (+)
Venituri din dividende primite de la o filială (ct. 762)15.000I
Venituri din dobânzi (ct. 766)1.000I

Dacă în cazul impozitului pe profit baza de impozitare era reprezentată de rezultatul contabil, la cal­cu­lul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, baza impozabilă o constituie veniturile obținute din toate sur­sele, din care se scad cele prevăzute de legislația fiscală.

Bază impozabilă = cont 7583 + cont 767 + cont 609 + cont 762 +
cont 766 – cont 709 – casa de marcat (4.000 lei) = 100.000 lei +
2.000 lei + 5.000 lei + 15.000 lei + 1.000 lei – 5.000 lei – 4.000 lei
114.000 lei
 Impozit pe venit = 3% x 114.000 lei3.420 lei
Observația 1:
În situația în care întreprinderea realizează venituri care depășesc plafonul de 100.000 euro, aceasta devine plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul în care a fost depășită limita, luându-se în considerare veniturile obținute și cheltuielile rezultate din acea perioadă.
Observația 2:
Dacă la sfârșitul anului 2015 întreprinderea a fost plătitoare de impozit pe profit, iar la data de 31 decem­­brie 2015 totalitatea veniturilor impozitate la o microîntreprindere nu depășește plafonul de 100.000 euro, societatea trebuie să depună formularul 010 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică” la organul fiscal până la 31 martie 2016, iar de la 1 ianuarie 2016 va deveni microîntreprindere.
Observația 3:
Dacă societatea ar fi demarat activitatea la începutul anului 2016 având cel puțin un sa­lariat cu normă întreagă și fiind constituită pentru o perioadă ce depășește 48 de luni, iar acționarii/asociații nu ar deține ti­tluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare ar fi de 1% din veniturile pre­văzute de lege.

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 1% x 114.000 lei = 1.140 lei

Impozitul pe profit versus impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

 AvantajeDezavantaje
Impozit pe profit
  • Societatea nu plătește impozit dacă nu înregistrează profit.
  • Aceasta își poate recupera pierderile din exercițiile precedente.
  • Nu există limită pentru numărul de angajați.
  • Impozitul se plătește lunar.
  • Costurile la înființare și cu serviciile de contabilitate sunt ridicate.
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
  • Cota de impozit este mai mică, de 2% sau 3%, în funcție de încadrarea legală.
  • Cota de impozit pentru societățile nou-înființate este de 1% din veniturile obținute dacă acestea îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
  • Costurile la înființare, la încetarea activității și cu serviciile de contabilitate sunt mai mici.
  • Plata impozitului se face trimestrial.
  • Societatea poate avea maximum nouă angajați.
  • Aceasta plătește impozit chiar dacă nu are profit.

Sursa: Proiecția proprie a autorului.

Observație:
Dacă obiectul de activitate al întreprinderii implică un nivel scăzut al cheltuielilor, impo­zitul pe veniturile microîntreprinderilor prezintă avantaje. În caz contrar, un nivel al cheltuielilor ridicat crește riscul apariției unui deficit, motiv pentru care cea mai favorabilă opțiune este impozitul pe profit, având în vedere că în aceas­tă situație agentul economic nu plătește impozit în cazul unor pierderi, pentru că nu există profit, și, mai mult, în anii următori are dreptul de a le recupera.

3. Impozitul aferent persoanelor fizice autorizate

În anul 2015, o persoană fizică autorizată cu doi angajați prezintă următoarea situație:

ElementeSumă (lei)
Venituri încasate din prestarea de servicii contabile6.000 
Venituri din dobânzi aferente activității economice desfășurate90 
Venituri din sponsorizări300 
Cheltuieli cu achiziționarea de materiale consumabile și servicii1.700 
Cheltuieli cu salariile1.500 
Cheltuieli privind amenzi datorate autorităților române125 
Cheltuieli sociale50 
Cotizații plătite la organisme profesionale170 
Cheltuieli de protocol90 
Cotizație plătită la ACCA200 

Venitul net anual din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor din conta­bi­litate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri.

PFA datorează CAS de 10,5% sau 26,3% (în funcție de opțiune), CASS de 5,5% și o cotă de im­­po­zit pe venit de 16%.

Avantajul persoanei fizice autorizate este că poate utiliza în cursul anului banii obținuți, iar contribuțiile aferente îi conferă statutul de persoană asigurată.

Venit brut6.090 lei
 Venituri încasate din prestarea de servicii contabile6.000 lei
 Venituri din dobânzi aferente activității economice desfășurate90 lei
Cheltuieli deductibile3.592 lei
 Cheltuieli cu achiziționarea de materiale consumabile și servicii1.700 lei
 Cheltuieli cu salariile1.500 lei
 Cheltuieli cu cotizațiile profesionale = 5% x Venit brut = 5% x 6.090 lei305 lei
 Cheltuieli sociale deductibile = 2% x Fond de salarii = 2% x 1.500 lei30 lei
 Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x Bază de calcul = 2% x 2.670 lei53 lei
 Cheltuieli cu cotizația ACCA deductibile (în limita a 4.000 euro)4 lei
Cheltuieli nedeductibile378 lei
 Cheltuieli sociale nedeductibile = 50 lei – 30 lei20 lei
 Cheltuieli de protocol nedeductibile = 90 lei – 53 lei37 lei
 Cheltuieli cu cotizația ACCA nedeductibile = 200 lei – 4 lei196 lei
 Amenzi125 lei
Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile = 6.090 lei – 3.592 lei2.498 lei
 CAS = 10,5% x 2.498 lei262 lei
 CASS = 5,5% x 2.498 lei 137 lei
 Total contribuții = 262 lei + 137 lei 399 lei
 Venit impozabil = Venit net – Total contribuții = 2.498 lei – 399 lei2.099 lei
 Impozit pe venit = 16% x 2.099 lei336 lei

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor versus impozitul aferent persoanelor fizice autorizate:

 AvantajeDezavantaje
Microîntreprinderi
  • Plătesc doar impozitul de 1%, 2% sau 3%, în funcție de încadrarea legală.
  • Pot repartiza profitul la dividende.
  • Pot activa în orice domeniu fără pregătire profesională.
  • Pot activa în mai multe domenii în același timp.
  • Există obligativitatea colaborării cu un contabil autorizat.
  • Asociații nu pot utiliza resursele financiare în cursul anului, dar pot distribui profitul la dividende, pentru care suportă un impozit de 5%.
  • Au costuri mai mari la înființare.
Persoane fizice autorizate
  • Costurile de înființare sunt mai mici.
  • Nu există obligativitatea colaborării cu un contabil autorizat.
  • Pot dispune de bani încă de la încasarea lor.
  • Contribuția la pensia integrală este o opțiune.
  • Profitul realizat poate fi valorificat oricând, fără necesitatea împărțirii dividendelor sau menționării anului în documentele oficiale.
  • Contribuțiile aferente le conferă statutul de persoane asigurate.
  • Plătesc CAS, CASS și impozit (16%).
  • Se pot înființa doar pe baza documentelor care să ateste pregătirea lor profesională.
  • Posibilitatea de dezvoltare este limitată.

Sursa: Proiecția proprie a autorului.

Concluzii

În momentul în care pătrunde în sfera afacerilor, agentul economic poate opta între a fi persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială sau societate comercială.

Este foarte important ca atunci când se are în vedere demararea sau extinderea unei afaceri să fie sta­bi­lită o viziune clară a acesteia, definită de obiective și strategii care să conducă la realizarea obiectului de activitate și care să fie compatibile cu prevederile legale în vigoare.

BIBLIOGRAFIE
  1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­ficările și completările ulterioare.
  2. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile pri­vind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.

Acest material este un extras din lucrarea de licență Consultanță fiscală. Abordări conceptuale și practici specifice, susținută de autor la finalizarea studiilor de licență în cadrul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune a ASE București.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.