Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) are obligativitatea să pună la dispoziție platforma națională pentru prevenirea și diminuarea risipei de alimente, unde, conform legii, operatorii sunt obligați să încarce planurile anuale privind risipa de alimente, a declarat, la o dezbatere de specialitate, Amelia Rus, director general la Direcția Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț din cadrul ministerului, relatează Agerpres.

„Ministerul Agriculturii are obligativitatea să pună la dispoziția dumneavoastră platforma națională pentru prevenirea și diminuarea risipei de alimente, unde dumneavoastră, conform legii, aveți obligativitatea ca, o dată pe an, între 1 ianuarie și 31 martie, să încărcați în această platformă planurile anuale care vizează prevenirea și diminuarea risipei de alimente”, a precizat directoarea din MADR participanților la evenimentul „Campionii sustenabilității: donează eficient, deduce inteligent”.

Organizat de MADR și Banca Locală de Alimente Sector 6, evenimentul a fost dedicat informării și promovării măsurilor privind diminuarea risipei alimentare, cu prilejul Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare.

Potrivit oficialului din MADR, operatorii economici care au statutul de receptor au obligativitatea să încarce rapoartele privind cantitatea și tipul de alimente care au fost recepționate, iar operatorii economici cu statut de donator trebuie să încarce în platformă rapoartele privind cantitatea și valoarea alimentelor.

Amelia Rus a precizat că legislația de profil în România a debutat cu Legea nr. 217 privind diminuarea risipei alimentare, adoptată în anul 2016 și a continuat cu HG 51/2019 privind Normele metodologice de aplicare a acestei legi. Ulterior, a fost modernizată prin Legea nr. 49/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/ 2016 și HG 955/2024 privind modificarea anexei la HG nr. 51/2019 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016.

„Odată cu apariția acestei legi (nr. 49 - n.r.), dacă până anul trecut erau foarte puțini operatori economici care își doreau statutul de receptor, la acest moment sunt 47 de entități care au acest statut. Dacă alegeți să donați alimente unor entități care au statutul de receptor, puteți beneficia și de facilități fiscale, stipulate, cu adresabilitate pe risipa alimentară, în Codul Fiscal, la articolele 25 și 270. Alimentele donate sunt scutite de TVA”, a afirmat Amelia Rus.

Aceasta a precizat că, printre noutățile aduse de Legea 49, se află obligativitatea pentru toți agenții economici de a lua măsuri pentru prevenirea și diminuarea risipei de alimente, dar și includerea în categoria produselor care pot face obiectul donării și a acelora cu termen de valabilitate expirat, în anumite condiții. „Aici, legiuitorul se referă în special la coloniale”, a menționat reprezentanta MADR.

O modificare notabilă a vizat industria HoReCa. „În industria ospitalității s-a instituit obligativitatea de a menționa și de a informa consumatorul că are dreptul să solicite porțiile de mâncare neconsumate, fără niciun fel de cost. Bineînțeles, ele trebuie ambalate corespunzător, în condiții perfecte de igienă”, a mai spus Amelia Rus.

Ea a explicat, totodată, că alimentele care nu mai pot fi consumate de către populație și nu pot fi date ca hrană animalelor, pot fi transformate în compost sau biogaz. „Și, aici apare și o oportunitate din punct de vedere economic, pentru că nu e vorba doar de acele facilități menționate în Codul Fiscal”, a arătat reprezentanta MADR.

Potrivit organizatorilor conferinței, combaterea risipei alimentare este o prioritate la nivel european și național. Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România risipește anual peste 150 kg de alimente per persoană, în timp ce 16,3% dintre români nu își permit o masă decentă la fiecare două zile.

UE și-a asumat reducerea risipei alimentare la jumătate până în 2030, pe tot lanțul, de la ferme până la consumatori. Aceasta nu mai este doar o obligație europeană, ci și o responsabilitate a fiecărui stat pentru a proteja sănătatea publică, siguranța alimentară și a resurselor.

În doar șase luni de activitate, Banca Locală de Alimente Sector 6 a colectat, procesat și redistribuit 400 de tone de produse alimentare (cu o valoare de peste 1,1 milioane euro), transformate în: 115.000 porții de hrană caldă distribuite elevilor din programul „Școală după Școală”; 85.000 mese calde distribuite beneficiarilor cantinei sociale; 34.000 pachete de weekend pentru familiile vulnerabile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)