Rata locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru al acestui an a fost de 2,2% în zona euro și de 2,1% în Uniunea Europeană, în rândul statelor membre cea mai mică valoare a acestui indicator înregistrându-se în România, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Statele membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru au fost Țările de Jos (4,2%), Belgia (3,9%) și Austria (3,4%).

La polul opus, țările membre cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante au fost România (0,6%), Spania și Polonia (ambele cu 0,8%) și Bulgaria (0,9%).

Comparativ cu situația din trimestrul al doilea al anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a crescut în cinci state membre, a rămas stabilă în trei țări și a scăzut în 19 state membre, inclusiv în România, de la 0,7% în T2 2024, până la 0,6% în T2 2025. Atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, precum și comparativ cu trimestrul anterior.

În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în Grecia (scădere de 0,9 puncte procentuale - pp), Finlanda (scădere de 0,7 pp), Germania și Austria (ambele cu un declin de 0,6 pp). În schimb, cele mai mari creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în Cipru (0,3 pp) Lituania și Malta (ambele cu o creștere de 0,2 pp), Bulgaria și Estonia (ambele cu o creștere de 0,1 pp).

În ceea ce privește România, conform datelor publicate luna trecută de Institutul Național de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante la nivel național a fost de 31.300, în trimestrul al doilea din acest an, în scădere cu 3.200 față de aceeași perioadă din anul precedent.

În intervalul analizat, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,63%), administrația publică (1,18%), respectiv în activități de spectacole, culturale și recreative (1,13%). De asemenea, aproape o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (5.900 locuri vacante).

Potrivit sursei citate, sectorul bugetar a însumat 21,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3.200 de locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 2.600 de posturi în Sănătate și Asistență socială, iar 900 de locuri în Învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,19%), alte activități de servicii (0,20%), respectiv tranzacții imobiliare (0,23%). Cele mai puține posturi disponibile s-au regăsit în aceleași activități, și anume tranzacții imobiliare (40 locuri vacante), urmate de industria extractivă (90 locuri vacante), respectiv de alte activități de servicii (10 locuri vacante).

Datele INS arată că, prin comparație cu trimestrul I din 2025, în T2, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au consemnat în activități profesionale, științifice și tehnice (-0,28%), administrație publică (-0,20%) și în intermedieri financiare și asigurări (-0,14%).

În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai accentuate scăderi s-au regăsit în administrația publică (-600) și în activități profesionale, științifice și tehnice (-400).

Pe de altă parte, creșteri importante ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în: distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+0,14%), respectiv în Sănătate și Asistență socială (+0,12%).

Ca număr al locurilor de muncă vacante, în T2 vs T1, cele mai importante creșteri s-au observat în Sănătate și Asistență socială (+400), Construcții (+200) și Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+100).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)