MOL Group Cards - adaptat nevoilor tale
Știai că... în România numele de familie apare înaintea prenumelui din motive strict administrative?

Știai că... în România numele de familie apare înaintea prenumelui din motive strict administrative?

Numărul 23, 18-24 iun. 2025  »  Știați că?

În România, numele de familie este trecut, în mod uzual, înaintea prenumelui în documentele oficiale – o practică diferită de convențiile occidentale, unde prenumele („first name”) apare primul. Această inversare, devenită normă în actele de identitate, cataloage sau diplome, nu reflectă o tradiție culturală românească, ci este rezultatul unei măsuri administrative adoptate în perioada comunistă.

Raționamentul a fost simplu: într-un sistem birocratic centralizat, eficiența identificării persoanelor prevala. Numele de familie, fiind un element comun între membrii unei familii, era considerat esențial pentru organizarea logică a registrelor și arhivelor. Astfel, ordinea „nume – prenume” s-a impus ca standard în toate evidențele oficiale.

Totuși, etimologia cuvântului „prenume” oferă o perspectivă interesantă: derivat din latinescul praenomen („ceea ce este spus înaintea numelui”), termenul desemnează tocmai numele individual, menit, în mod tradițional, să fie rostit primul. În viața de zi cu zi, această ordine se păstrează – ne prezentăm cu prenumele înainte: „Mă numesc Andreea Popescu”.

Această practică nu este, însă, universală. În multe state europene – precum Franța, Italia sau Germania – documentele oficiale păstrează ordinea naturală a numelui: prenume urmat de numele de familie. Mai mult, în spațiul anglo-saxon, regula este strictă și consecventă: „first name” (prenumele) apare întotdeauna primul, indiferent de context. În schimb, în țări asiatice precum Japonia sau Coreea de Sud, ordinea tradițională presupune exact modelul românesc: numele de familie apare înainte, ca formă de respect față de comunitate.

În România, ideea de „nume de familie” a fost introdusă oficial abia la finalul secolului al XIX-lea, odată cu modernizarea statului român. Până atunci, identificarea persoanelor se făcea simplu, printr-un singur nume – în special în mediul rural – sau prin raportare la filiație: Ion al lui Vasile, Maria a lu’ Gheorghe. Statul modern a impus, prin lege, stabilirea unui nume fix, transmisibil, pentru o evidență clară a populației.

Această dublă formulă – una administrativă, cealaltă personală – evidențiază modul în care deciziile birocratice pot influența percepția identității. Un detaliu aparent minor, dar care reflectă interacțiunea subtilă dintre limbaj, istorie și reglementare.




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.