În trimestrul al treilea al acestui an, față de perioada corespunzătoare din 2015, România a avut o creștere economică de 4,4%, pe seria brută, și cu 4,6%, pe seria ajustată sezonier, relevă primele estimări publicate astăzi de Institutul Național de Statistică (INS).
Comisia Europeană (CE) a îmbunătățit estimarea de creștere a economiei României în 2016 cu un punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă a CE, în care se arată că avansul este susținut de relaxarea fiscală și creșterile de salarii.
România are un potențial de creștere economică de 4,2% în perioada 2017-2020, a declarat astăzi ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, în cadrul conferinței „Dezvoltarea României 2016”, în care a mai precizat că țara noastră are șanse să se apropie, până la finalul acestui deceniu, la 70% din media nivelului de dezvoltare al Uniunii Europene, calculat după paritatea puterii de cumpărare.
Comisia Europeană estimează că ritmul creșterii economice în Europa va rămâne moderat. Factorii favorabili creșterii sunt scăderea șomajului și creșterea consumului privat, însă aceștia sunt contrabalansați de unele obstacole și de slăbirea altor factori favorabili. Astfel, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate astăzi de Comisia Europeană, PIB-ul va crește în zona euro cu 1,7 % în 2016, cu 1,5 % în 2017 și cu 1,7 % în 2018 (previziunile de primăvară arătau o creștere de 1,6 % în 2016 și de 1,8 % în 2017).
În presa economică (și nu numai) se înregistrează, în continuare, confruntări de idei pe tema tipului de creștere economică a României în acest an. Aproape în fiecare zi apar luări de poziție pro și contra care indică, cel puțin, marele grad de interes prezentat de această temă. Un exemplu îl oferă ziarul Bursa (2 noiembrie a.c.), care consemnează pe larg opiniile acad. Daniel Dăianu.
Sunt convins că mulți concetățeni au fost șocați să-l audă pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunând că „trăim un paradox, adică avem cea mai bună situație macro, dar și cele mai mari riscuri”. Vorbind la o conferință consacrată riscului de țară, guvernatorul BNR nu a minimalizat nici realizările economiei românești, dar nici n-a exagerat riscurile. A chemat la o abordare realistă, echilibrată a celor două componente ale paradoxului.
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat astăzi, cu prilejul unui eveniment de profil, că niciodată în toată cariera sa de șef al băncii centrale, de 26 de ani, nu a văzut o situație macroeconomică atât de bună pentru România, însă a avertizat că și riscurile sunt cele mai mari de după 1990.
O istorie a banilor românești, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă