Întâlnirea de la Sankt Petersburg dintre președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan a reținut, întru totul justificat, atenția cercurilor politice și presei internaționale din foarte multe puncte de vedere. Pentru informarea cititorilor noștri, vom reține doar câteva aspecte de ordin strict economic. Astfel, schimburile comerciale reciproce s-au diminuat cu 43%, coborând la 5,5 miliarde de euro, în primele cinci luni ale acestui an.
Comisia Europeană (CE) va aloca încă 500 de milioane de euro (553 de milioane de dolari) pentru a ajuta fermierii să facă față prețurilor scăzute, în special în sectorul produselor lactate, afectat de renunțarea la cotele de producție și de embargoul introdus de Rusia, transmite Reuters, citată de Agerpres. Pachetul de măsuri a fost prezentat luni, 18 iulie, la consiliul miniștrilor Agriculturii care are loc la Bruxelles.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat, săptămâna trecută, un nou apel către Rusia să renunțe la susținerea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei și să își retragă forțele și echipamentele militare din această țară, precum și din Crimeea anexată.
Fostul ambasador al Federației Ruse la Chișinău, Valeri Kuzmin, a fost numit șeful misiunii diplomatice rusești la București, a anunțat agenția TASS, citată de Unimedia.md. Un decret în acest sens a fost semnat de președintele Vladimir Putin. Kuzmin îl va schimba în acest post pe Oleg Malginov. Născut la 24 iunie 1953, la Moscova, Kuzmin a absolvit, în 1975, Institutul de Stat pentru Relații Internaționale (...).
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut cele mai dure declarații la adresa scutului american, atrăgând atenția că Moscova a afirmat în repetate rânduri că va lua măsuri de retorsiune, însă Washingtonul și aliații săi au ignorat avertismentele. „Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur și simplu nu știau ce înseamnă să fii în raza de acțiune, de astăzi suntem forțați să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat Vladimir Putin la Atena într-o conferință de presă, organizată în comun cu premierul grec, Alexis Tsipras.
Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, se așteaptă la o prelungire a sancțiunilor împotriva Rusiei, după cum a afirmat într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt. „Șefi de stat și de guvern au condiționat ridicarea sancțiunilor de transpunerea deplină în practică a acordurilor de la Minsk. Or, nu s-a ajuns la aceasta până acum”, a afirmat Mogherini.
Serghei Karakaiev, șeful Comandamentului forțelor strategice ruse, a declarat că Moscova a luat decizia de a dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România și Polonia. El a mai precizat că până în anul 2021 Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe și mobile.
O caracteristică a multor luări de poziție consemnate de presa economică apare tot mai evidentă. Avem în vedere accentuarea radicalismului în evaluări și ponderea tot mai mare a concluziilor de tip sentință. În acest sens, s-a remarcat în ultima vreme, în mod deosebit, George Friedman (foto), președintele Geopolitical Futures.
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a subliniat importanța consolidării flancului estic al NATO: „Aceasta înseamnă că pe teritoriul european vor fi mai multe trupe și arme americane. În acest fel, Alianța Nord-Atlantică va putea să reacționeze mai eficient la acțiunile Rusiei, în caz de necesitate.
Expoziția Scriitorii români în Primul Război Mondial: Când „turnul de fildeș” este înlocuit cu tranșeele
Tradițiile trec cu succes „testele” timpului și spațiului
București, pol european și mondial al securității cibernetice
Farmecul de neegalat al anilor de studenție
În urmă cu 110 ani, Henri Coandă a scris istorie: primul zbor al unui avion cu reacție
Adaptarea la vremuri și capacitatea de a birui dificultățile
Târgul de Carte Gaudeamus a rămas vizibil și atractiv
Nimic nu poate înlocui călătoriile, dar soluții parțiale există