Eveniment
Recent, la sediul din Geneva al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN) s-a înălțat drapelul României, ca act simbolic de confirmare a aderării țării noastre la prestigiosul centru științific nu numai continental, ci și mondial. Nu cred că există concetățean care să nu fie interesat de un asemenea eveniment.
În momentul de față este în plină desfășurare o campanie internațională pentru salvarea casei marelui muzician român Dinu Lipatti, clădire situată pe bulevardul bucureștean Lascăr Catargiu, în apropierea Academiei de Studii Economice din Piața Romană. Nu întâmplător amintesc de impunătoarea clădire a ASE; zeci și zeci de generații de absolvenți ai celei mai mari și importante instituții de învățământ superior economic – cu o componentă majoră în sfera profesiei contabile – au trecut prin fața casei lui Dinu Lipatti, admirând arhitectura de un farmec aparte, iar placa omagială le-a vorbit despre un înaintaș care s-a bucurat și se bucură de o mereu înnoită faimă mondială ca strălucit pianist, inspirat compozitor, pedagog din vocație.
Între atâtea controverse pe cele mai diverse teme, definirea Olimpiadei de la Rio drept un eveniment planetar nu provoacă nicio obiecție. Dincolo, însă, de respectiva definiție, în ceea ce privește prestația delegației României, controversele nu numai că au început chiar din primele zile ale marii competiții internaționale, ci continuă, se amplifică, se acutizează.
În urmă cu trei ani, aflându-mă la Mănăstirea Tismana, am aflat că Banca Națională a României investește circa două milioane de lei pentru înființarea unui muzeu într-o... peșteră. Locul ales era marcat de un panou, astfel încât se prezenta un argument imbatabil în favoarea unei asemenea investiții: aici, în peștera din apropierea celebrei mănăstiri, fusese depozitat Tezaurul BNR în condițiile dramatice din toamna anului 1944, astfel încât să fie salvat de la un eventual rapt al trupelor sovietice care, practic, ocupau atunci România.
În doar două zile – 11 și 12 iulie 2016 – s-a atins și s-a depășit obiectivul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) referitor la un împrumut de la populație în valoare de 100 de milioane de lei. Oficialii MFP au declarat că acest rezultat „a fost o surpriză și pentru noi”. Este unul dintre argumentele care pledează în sprijinul necesității de a defini suprasubscripția în cauză drept un veritabil EVENIMENT.
Săptămâna trecută, cu prilejul unei vizite la Automobile Dacia din Mioveni, premierul Dacian Cioloș s-a referit la unul dintre cele mai dureroase deziderate în materie de infrastructură rutieră, și anume Autostrada Pitești – Sibiu. Desigur, subiectul în sine (posibilitatea realizării, în sfârșit, a unui proiect declarat de ani și ani drept prioritate națională) prezintă o importanță cu totul deosebită economică și socială.
Opera marelui nostru sculptor Constantin Brâncuși Cumințenia pământului va putea fi admirată până la 8 iulie a.c., de luni până vineri, în intervalul orar 10.00-18.00, la Muzeul Băncii Naționale a României. Este urmarea deciziei guvernamentale adoptate împreună cu proprietarii operei de artă de a face mai accesibilă celebra sculptură pentru un număr cât mai mare de concetățeni.
O istorie a banilor românești, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă