La început a fost cuvântul...
Limbajul cotidian, inclusiv cel profesional, reflectă în bună măsură ceea ce se vede și se spune în spațiul publicității. Repetarea unor formule din diverse reclame se imprimă, cum se afirmă, cu dreptate, pe scoarța cerebrală și se transformă în formule tip, nu de puține ori greșite din punct de vedere lingvistic și logic. Din păcate, ne stau la dispoziție prea multe exemple în acest sens.
„Oamenii legii au...”. De câte ori n-ați auzit, stimați cititori, această formulă rostită, mai ales, la televizor? De regulă, prin sintagma cu pricina sunt desemnați polițiștii. Dar, oare, judecătorii, procurorii, lucrătorii de la ANAF și multe alte categorii de profesioniști nu sunt, la rândul lor, „oameni ai legii”? În definitiv, este de dorit ca mai toți cetățenii, indiferent de meseriile lor, să devină „oameni ai legii”, adică apărători – fie și numai prin propriul lor comportament – ai legilor, prin respectarea lor riguroasă și manifestarea intransigenței față de cei care le încalcă.
Am mai avut prilejul să ne referim la noțiunea de „eficiență” folosită inadecvat. Cele mai multe erori pe această temă vizează confuzia dintre „efect” și... „eficiență”. Apare necesar să repetăm definiția corectă, deoarece, din păcate, nu se prea înțelege despre ce este vorba. „Eficiența” indică un raport, cel dintre „efort” și „efect”. Prin urmare, atunci când avem în vedere doar „efectul”, nu este cazul să apelăm la noțiunea de „eficiență”. Cum bine o știu mai ales experții contabili, poate fi obținut același rezultat („efect”) cu „eforturi” extrem de diferite.
Tot mai frecvent, în ultimul timp (și ca urmare a evenimentelor recente), auzim formula „România și Europa”, uneori adaptată la decizii ale autorităților de la Bruxelles, „România și Uniunea Europeană”. Nu este greu de sesizat că introducerea conjuncției „și” determină o separare netă între cei doi termeni spațiali, țara noastră și continentul în care se află. Or, aici avem de-a face cu un raport clar între parte și întreg.
În legătură cu bacalaureatul (și nu numai) se recurge extrem de des la cuvântul „promovabilitate”. De la oficiali până la părinți și elevi, cu toții nu obosesc să definească „rata de promovare” cu substantivul înscris în titlul notațiilor de față. Aici se face o confuzie gravă între rezultat („rata de promovare” sau numărul celor „promovați”) și posibilitate ori potențialitate.
Ne confruntăm, zi de zi, în cele mai diverse împrejurări, cu dificultăți de comunicare provocate fie de folosirea unui număr foarte restrâns de cuvinte, fie de apelul excesiv la prețiozități în materie de exprimare. Din acest motiv, contează enorm dimensiunile și expresivitatea vocabularului la care recurgem. Remarca este valabilă, în primul rând, pentru mijloacele de comunicare în masă. Faptul va deveni, credem, mai elocvent dacă apelăm la formule auzite în ultimul timp, în special, la televiziuni.
Într-un anumit sens, această rubrică este menită să determine corectarea a ceea ce este scris sau spus eronat în modul nostru de a comunica. Ne-a fost și ne este dat, însă, ca tocmai cuvântul destinat să evite erori de exprimare să fie folosit într-un context lexical greșit. Astfel, în presa audiovizuală din ultimele zile ni s-au oferit numeroase – să le zicem – contra-exemple. Bunăoară, s-a afirmat: „S-a adus o corecție mixului de politici monetaro-fiscale”. Mai potrivit ar fi fost să se zică „s-a corectat mixul…”, întrucât corecție înseamnă cu totul altceva, și anume „pedeapsă corporală”.
O istorie a banilor românești, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă